PIETROASA DOC

VIGNETI PIETROASELE

VIGNETI PIETROASELE

 

PIETROASA

DOC denumire de origine controlată

CAIET DE SARCINI

25/07/2011

 

I. DEFINIŢIE

Vinul cu D.O.C. “PIETROASA” este produsul care se obţine din struguri produşi în arealul delimitat pentru această denumire, cu condiţia respectării tuturor prevederilor din prezentul caiet de sarcini.

 

II. LEGĂTURA CU ARIA GEOGRAFICĂ

Vinurile cu denumire de origine controlată “PIETROASA” au calitatea asigurată, în primul rând, de clima şi solul regiunii.

Pe harta viticolă a României, Pietroasa se află în zona viticola CII.

Expoziţia sudică, sud-estică şi sud-vestică a versanţilor, altitudinea în jur de 300 m şi roca mamă alcătuită din calcare cochilifere ajunse uneori la suprafaţă determină realizarea unui microclimat specific, cu influenţă pozitivă asupra maturării strugurilor.

Vinurile produse în acest areal au caracteristici specifice şi o reputaţie ce poate fi atribuită numai acestei zone.

 

a) Condiţii de climă. Clima are o nuanţă continental temperată, prezentând anumite particularităţi faţă de climatul general al podgoriei.

Temperatura medie anuală a aerului este de 11,4°C, iar media lunară înregistrează valori negative numai în luna ianuarie (-1,9°C). Temperaturile critice pentru viţa de vie se înregistrează la un interval de 5-6 ani la baza pantei, în timp ce în partea de mijloc şi superioară a versantului asemenea temperaturi sunt rare şi cu totul excepţionale.

Suma totală a gradelor de temperatură în perioada de vegetaţie (1 aprilie – 31 octombrie) este de 3748°C, iar suma temperaturilor eficace din aceeaşi perioadă este de 1651°C. In anii normali, via îşi începe ciclul vegetativ în prima decadă a lunii aprilie şi îl încheie la sfărşitul lunii octombrie, având o perioadă de vegetaţie de circa 210 de zile.

Beneficiind de o perioadă de vegetaţie lungă, strugurii au posibilitatea să acumuleze mari cantităţi de zaharuri, iar coardele se maturează în bune condiţii. Datorită acestor particularităţi ale climei, conducerea în forme înalte şi semiînalte poate fi practicată fără riscuri, mai ales în partea de mijloc şi superioară a versantului.

Regimul heliotermic este deosebit de favorabil pentru viţa de vie, durata de strălucire a soarelui totalizând anual 2100 ore, din care 1622 ore în cursul perioadei de vegetaţie.

Acumularea de zaharuri este favorizată de condiţiile de temperatură, insolaţie şi precipitaţii din lunile iulie, august, septembrie. În acest interval, la Pietroasa s-a înregistrat o sumă medie a temperaturilor de peste 1800°C, un număr mare al orelor de strălucire a soarelui, 778 şi un regim de precipitaţii moderat, 157 mm.

 

b) Orografia terenurilor reprezintă un factor important în viticultură. Cele mai favorabile pentru cultura viţei de vie sunt pantele cu înclinaţie moderată, de până la 25%. Terenul are o expoziţie predominant sudică. Altitudinea sa variază de la 130 m la baza pantei, până la 450 m la limita sa superioară (satul Bădeni).

 

c) Solurile sunt formate pe calcare cochilifere.

Roca mamă se găseşte la mică adâncime, iar în unele porţiuni apare la suprafaţă.

Între solurile cu însuşiri distincte pot fi enumerate:

solurile scheletocalcaroase, care ocupă porţiunea superioară a versantului, solurile coluviale cu schelet în partea de mijloc şi solurile coluviale cernoziomice şi cernoziomurile propriu-zise la baza pantei, unde este amplasată plantaţia de portaltoi şi pepiniera viticolă.

Solurile scheletice prezintă o bună permeabilitate şi o influenţă pozitivă asupra excesului de umiditate; aceste caracteristici îmbunătăţesc regimul termic al solului, îl aerează mai bine şi îi micşorează compactitatea.

Solurile cernoziomice şi coluviale carbonatate, care predomină, s-au format pe materialul colluviale loessoid, amestecat cu material coluvial provenit din eroziunea solurilor calcaroase din zona colinară, favorizând astfel îmbogăţirea solului în carbonat de calciu.

Aceste soluri sunt mai profunde şi mai fertile, fiind indicate cu precădere în cultivarea viţei de vie.

Solurile prezintă însuşiri fizico-chimice favorabile culturii viţei de vie şi a portaltoiului, determinând bune acumulări de glucide, compuşi fenolici şi aromatici.

 

III. DELIMITAREA TERITORIALĂ PENTRU PRODUCEREA VINULUI CU D.O.C. ”PIETROASA”

1. Arealul delimitat pentru producerea vinurilor cu denumirea de origine controlată ”PIETROASA” cuprinde următoarele localităţi situate în judeţul Buzău:

 

Com: Pietroasele

Satele:

Pietroasele, Pietroasa Mică, Clondiru de Sus, Dara, Şarânga, Câlţeşti.

 

2. Denumirea de origine controlata ”PIETROASA” poate fi completată şi cu una din următoarele denumiri de plai viticol:

 

VIA VECHE, DEALUL ISTRIŢA, ŞARÂNGA, DARA.

 

IV. SOIURILE DE STRUGURI

Soiurile de struguri care pot fi folosite pentru obţinerea vinurilor cu D.O.C. ”PIETROASA” sunt următoarele:

soiuri albe:

Fetească regală, Fetească albă, Riesling italian, Sauvignon, Chardonnay, Pinot gris, Grasă de Cotnari, Tămâioasă românească;

soiuri roşii rosé:

Burgund mare, Fetească neagră, Băbească neagră, Pinot noir, Merlot, Cabernet Sauvignon, Busuioacă de Bohotin.

 

V. PRODUCŢIA DE STRUGURI (randamentul viticol) (q/ha):

dacă vor purta menţiunea tradiţională D.O.C. – C.M.D, producţia de struguri este de maximum :

100 q/ha la soiurile:

Chardonnay, Pinot gris, Grasă de Cotnari, Tămâioasă românească, Busuioacă de Bohotin, Pinot noir, Cabernet Sauvignon, Fetească neagră; 

110 q/ha la sciurile:

Fetească albă, Riesling italian, Sauvignon blanc, Merlot, Burgund mare;

140 q/ha la soiurile:

Fetească regală şi Băbească neagră.

 

dacă vor purta menţiunea tradiţională D.O.C. – C.T., producţia de struguri este de maximum :

90 q/ha la soiurile:

Grasă de Cotnari, Tămâioasă românească, Pinot gris, Busuioacă de Bohotin Fetească neagră, Pinot noir, Cabernet Sauvignon, Chardonnay, Fetească albă, Riesling italian, Sauvignon blanc, Burgund mare, Merlot

 

dacă vor purta menţiunea tradiţională D.O.C. – C.I.B., producţia de struguri este de maximum :

70 q/ha la soiurile:

Grasă de Cotnari, Tămâioasă românească, Pinot gris, Busuioacă de Bohotin, Fetească neagră, Pinot noir, Cabernet Sauvignon

 

VI. RANDAMENTUL ÎN VIN (hl/ha):

dacă vor purta menţiunea tradiţională D.O.C. – C.M.D randamentul în vin este de maximum:

70 hl/ha la soiurile:

Chardonnay, Pinot gris, Grasă de Cotnari, Tămâioasă românească, Busuioacă de Bohotin, Pinot noir, Cabernet Sauvignon blanc, Fetească neagră; 

77 hl/ha la soiurile:

 Fetească albă, Riesling italian, Sauvignon blanc, Burgund mare, Merlot;

98 hl/ha la soiurile:

 Fetească regală şi Băbească neagră.

 

dacă vor purta menţiunea tradiţională D.O.C. – C.T. randamentul în vin este de maximum:

60 hl/ha la soiurile:

Grasă de Cotnari, Tămâioasă românească, Pinot gris, Busuioacă de Bohotin Fetească neagră, Pinot noir, Cabernet Sauvignon, Chardonnay, Fetească albă, Riesling italian, Sauvignon blanc, Burgund mare, Merlot

 

dacă vor purta menţiunea tradiţională D.O.C. – C.I.B. randamentul in vin este de maximum:

42 hl/ha la soiurile:

Grasă de Cotnari, Tămâioasă românească, Pinot gris, Busuioacă de Bohotin, Fetească neagră, Pinot noir, Cabernet Sauvignon

 

Vinurile cu D.O.C. ”PIETROASA” se produc ca vinuri soi şi vinuri sortiment. Sortimentul se constituie prin cupajarea a două sau mai multe soiuri din D.O.C. ”PIETROASA”.

 

Sortiment alb:

Obţinut prin cupajarea a două sau mai multe soiuri şi/sau vinificarea în comun a strugurilor.

Sortimentului alb poate fi realizat din soiurile:

Riesling italian, Fetească albă, Fetească regală şi Tămâioasă Românească în proporţii variabile.

 

Sortiment roşu: Obţinut prin cupajare sau vinificare în comun a două sau mai multe soiuri pentru vinuri D.O.C. În vederea realizării Sortimentului roşu în cupaj se pot include:

Merlot, Burgund mare, Pinot noir, Cabernet Sauvignon, Fetească neagră, Băbeasca neagră şi Busuioacă de Bohotin în proporţii variabile.

 

Sortiment rozé: Obţinut prin cupajare a două sau mai multe soiuri pentru vinuri D.O.C. vinificate în rozé separat sau în comun. În vederea realizării Sortimentului rozé în cupaj se pot include:

Băbeasca neagră, Merlot, Pinot noir şi Busuioacă de Bohotin în proporţii variabile.

 

VII. CALITATEA STRUGURILOR LA RECOLTARE

Strugurii destinaţi producerii vinului materie primă pentru vinul cu D.O.C. ”PIETROASA” trebuie sa fie sănătoşi, cu boabele nezdrobite. Este necesar ca strugurii recoltaţi să fie introduşi cât mai rapid în procesul de fabricaţie.

Vinurile cu D.O.C. ”PIETROASA” se produc din struguri care au la recoltare conţinutul de zahăr de minim:

 

187 g/l pentru D.O.C. –C.M.D.;

213 g/l pentru D.O.C. – C.T.;

240 g/l pentru D.O.C. – C.I.B.

 

VIII. CARACTERISTICILE ŞI PRACTICILE CULTURALE ALE PLANTAŢIILOR

Plantaţiile din care se obţin vinurile trebuie să aibă o puritate de soi de cel puţin 80%.

Butuciiimpurităţi din aceste plantaţii vor face parte numai din soiuri aparţinând speciei Vitis vinifera, iar strugurii acestor soiuri, pe cât posibil, se vor separa la cules de cei ai soiului ce stă la baza producerii vinului pentru care se acordă denumirea de origine.

Verificarea condiţiei de puritate de soi a materiei prime se face cu ocazia recepţionării strugurilor la cramă.

Puritatea de soi a strugurilor va fi de 85% pentru producerea de vinuri care se valorifică cu denumire de soi.

Starea de sănătate a strugurilor la recoltare trebuie să fie bună, proporţia boabelor avariate neputnd fi mai mare de 10%.

Pot fi destinate producerii vinurilor cu denumire de origine controlată plantaţiile viticole care au vârsta minimă de 3 ani.

Plantaţiile din care se obţin vinurile trebuie să aibă densitatea de plantare de minimum 3.330 viţe la hectar.

Irigarea este admisă numai în anii secetoşi, cu notificarea O.N.V.P.V., atunci când conţinutul apei în sol pe adâncimea de 0-100 cm scade la 50% din I.U.A.

Pentru irigare se pot folosi norme moderate de udare, de 400-600 m3/ha.

Este obligatorie aplicarea operaţiunilor în verde de reducere a numărului de ciorchini, la intrarea în pârgă, când se constată că producţia potenţială depăşeşte limitele maxime admise prin caietul de sarcini.

Fertilizarea se va realiza prin aplicare de îngrăşăminte organice o dată la 4-5 ani, precum şi prin administrarea de îngrăşăminte chimice în doze moderate (fertilizarea cu azot în doză de maximum 75 kg/ha etc.).

În plantaţii se va asigura o protecţie fitosanitară eficientă pentru realizarea unei stări bune de sănătate a recoltei. În toamnele ploioase, cu pericol de atac de mucegai, se recomandă aplicarea desfrunzitului parţial, în zona strugurilor, la butucii cu masă foliară bogată.

 

IX. PRACTICILE ŞI TRATAMENTELE OENOLOGICE ADMISE

Arealul delimitat pentru D.O.C. ”PIETROASA” se încadrează în zona viticolă CII, conform încadrării în zonele viticole ale Uniunii Europene.

Strugurii provin în proporţie de 100% din această arie geografică.

Vinul produs în D.O.C. ”PIETROASA” are o

tărie alcoolică naturală de min. 9,50% vol.

Practicile şi tratamentele oenologice se efectuează conform legislaţiei în vigoare.

a) Îndulcirea şi îmbogăţirea

Îmbogăţirea este permisă în limitele prevăzute de legislaţia în vigoare.

Îndulcirea este permisă pentru produsele D.O.C. numai cu utilizarea de must concentrat sau must concentrat rectificat. Mustul de struguri concentrat trebuie să provină din arealul delimitat. Vinurile supuse îmbogăţirii nu pot fi supuse ulterior îndulcirii.

b) Acidificare şi dezacidificare

Acidificare şi dezacidificare este permisă în condiţiile prevăzute de legislaţia în vigoare.

Strugurii proaspeţi, mustul de struguri, mustul de struguri parţial fermentat, vinul nou aflat încă în fermentaţie şi vinul pot face obiectul unei acidificări sau al unei dezacidificări.

Acidificarea mustului de struguri sau mustului de struguri parţial fermentat se poate face doar până la limita maximă de 1,5 g/l, exprimată în acid tartric sau 20 miliechivalenţi pe litru, iar acidifierea vinurilor se poate face doar până la limita maximă de 2,5 g/l, exprimată în acid tartric sau 33,3 miliechivalenţi pe litru.

Dezacidificarea vinurilor se poate face doar până la limita maximă de 1 g/l, exprimată în acid tartric sau 13,3 miliechivalenţi pe litru.

Acidificarea şi dezacidificarea aceluiaşi produs se exclud reciproc.

Acidificarea şi dezacidificarea produselor vitivinicole (cu excepţia vinurilor) nu sunt autorizzate decât dacă se efectuează în timpul transformării strugurilor proaspeţi, a mustului de struguri, a mustului de struguri parţial fermentat.

Acidificarea şi dezacidificarea vinurilor se poate face pe tot parcursul anului.

Acidificarea şi dezacidificarea vinurilor nu poate avea loc decât în centre de vinificare din arealul delimitat din care au fost recoltaţi strugurii proaspeţi utilizaţi.

Toate procedurile menţionate anterior la punctele a) şi b) vor fi declarate autorităţilor competente de către deţinători, persoane fizice sau juridice, grupuri de persoane, producători, îmbuteliatori, prelucrători, precum şi de comercianţi şi/sau vor fi înscrise în registrele de evidenţă şi în documentele de transport în baza cărora circulă produsele astfel tratate.

 

X. TEHNOLOGIA DE OBŢINERE A VINURILOR CU D.O.C. ”PIETROASA”

Pentru producerea vinurilor cu D.O.C. ”PIETROASA” se aplică următoarele secvenţe tehnologice obligatorii:

A. VINURI ALBE

Desciorchinarea strugurilor;

Maceraţie peliculară pentru soiurile semiaromate (Pinot gris, Chardonnay, Sauvignon blanc) şi macerare-fermentare la soiul Tămâioasă românească);

Presarea strugurilor;

Deburbare prin flotaţie pentru soiurile Fetească regală, Riesling italian, Fetească albă

Fermentaţia alcoolică controlată;

Maturare min. 3 luni a vinului D.O.C.-C.M.D.,

min. 3 luni a vinului D.O.C.-C.T. şi

min. 6 luni a vinului D.O.C.-C.I.B.

B. VINURI ROZE:

Macerare-fermentarea de scurtă durată, până la realizarea caracteristicilor cromatice specifice tipului de vin;

Separarea fracţiilor şi presarea boştinei;

Fermentaţie alcoolică controlată;

Maturare min. 3 luni a vinului D.O.C.-C.M.D.,

min. 3 luni a vinului D.O.C.-C.T. şi

min. 6 luni a vinului D.O.C.-C.I.B.

C. VINURI ROŞII:

Macerare-fermentarea pe boştină până la realizarea caracteristicilor cromatice specifice tipului de vin; este interzis tratamentul termic al mustuielii;

Separarea fracţiilor şi presarea boştinei;

Favorizarea declanşării fermentaţiei malolactice pentru vinurile D.O.C.-C.T. şi D.O.C.-C.I.B.;

Maturare min. 6 luni a vinului D.O.C.-C.M.D.,

min. 6 luni a vinului D.O.C.-C.T.

min. 12 luni a vinului D.O.C.-C.I.B.

 

XI. CARACTERISTICILE ANALITICE ŞI ORGANOLEPTICE ALE VINURILOR D.O.C. “PIETROASA” LA PUNEREA LOR ÎN CONSUM

a) Caracteristicile analitice:

A. VINURI ALBE :

Categoria D.O.C.-C.M.D.:

tăria alcoolică dobândită min. 11,00% vol.;

aciditatea totală min. 6,00 g/l acid tartric;

aciditate volatilă max. 1,08 g/l acid acetic;

extractul sec nereducător min. 19,00 g/l.

Categoria D.O.C.-C.T.:

tăria alcoolică dobândită min. 12,00% vol.;

aciditatea totală min. 5,50 g/l acid tartric;

aciditate volatilă max. 1,08 g/l acid acetic;

extractul sec nereducător min. 21,00 g/l.

Categoria D.O.C.-C.I.B.:

tăria alcoolică dobândită min. 11,00% vol.;

aciditatea totală min. 5,00 g/l acid tartric;

aciditate volatilă max. 1,08 g/l acid acetic;

extractul sec nereducător min. 21,00 g/l.

 

B. VINURI ROŞII/ROZÉ

Categoria D.O.C.-C.M.D.:

tăria alcoolică dobândită min. 11,00% vol.;

aciditatea totală min. 5,50 g/l acid tartric;

aciditate volatilă max. 1,20 g/l acid acetic

extractul sec nereducător min. 21,00 g/l,

Categoria D.O.C.-C.T.:

tăria alcoolică dobândită min. 12,00%vol.;

aciditatea totală min. 5,0 g/l acid tartric;

aciditate volatilă max. 1,20 g/l acid acetic

extractul sec nereducător min. 23,00 g/l,

Categoria D.O.C.-C.I.B.:

tăria alcoolică dobândită min. 12,00% vol.;

aciditatea totală min. 5,0 g/l acid tartric;

aciditate volatilă max. 1,2 g/l acid acetic

extractul sec nereducător min. 23,00 g/l,

 

Limitele maxime ale dioxidului de sulf liber şi total sunt, după cum urmează:

vinurile roşii seci:

dioxid de sulf total max. 150 mg/l

dioxid de sulf liber max. 45 mg/l

vinurile albe şi rozé seci, roşii demiseci:

dioxid de sulf total max. 200 mg/l

dioxid de sulf liber max. 35 mg/l

vinurile albe şi rozé demiseci:

dioxid de sulf total max. 250 mg/l

dioxid de sulf liber max. 65 mg/l

vinurile demidulci şi dulci:

dioxid de sulf total max. 300 mg/l

dioxid de sulf liber max. 65 mg/l

Se admite ca pentru vinurile din struguri culeşi la supramaturare, bogate în zaharuri şi enzime oxidazice, din soiurile Tămâioasă românească şi Grasă de Cotnari,

 un conţinut maxim de diodi de sulf total de max. 350 mg/l.

 

b) Caracteristici organoleptice:

1. Tămâioasă românească:

Ca vin dulce natural, este emblema podgoriei Pietroasa, medaliat de nenumărate ori în competiţii naţionale şi internaţionale.

Vinul tânăr are o aromă complexă şi persistentă de flori de tei, flori de câmp, de busuioc, de trandafir şi fân proaspăt cosit.

Prin maturare la vas de lemn, culoarea devine aurie; apoi, în ani, capătă patina aurului vechi.

Prin învechire aroma îşi schimbă şi ea caracterul, sugerând mirosul de miere de albine, de stafide şi migdale.

2. Busuioacă de Bohotin:

Este un soi autohton ce dă vinuri deosebite numai în câteva areale, Pietroasa fiind unul dintre ele.

Vinurile tipice se caracterizează prin trei însuşiri de neconfundat:

culoarea, aroma şi gustul caracteristic.

Culoarea vinului tânăr este de intensitate medie, strălucitoare, către rozé, cu nuanţe trandafirii; după 1-2 ani de maturare este mai pal, dar tot strălucitor, cu nuanţe ruginiu-chihlimbarii, tomnatice. Aromele prezintă note de trandafir, de busuioc, dar şi de tămâie.

Gustul este complex, bine structurat. Pe lângă echilibrul dulce-acrişor mai intervine senzaţia tactilă specifică taninurilor, care aici se găsesc mai mult decât în alte vinuri aromate.

3. Grasă de Cotnari:

Acest soi este prezent în două areale de mare favorabilitate oenoclimatică, Cotnari şi Pietroasa, unde realizează vinuri demidulci naturale şi în anii de „putregai nobil”, chiar vinuri de excepţie.

Vinul este plin, dar fin, amplu, corpolent, onctuos.

Culoarea trece prin învechire la nuanţe galben-aurii sau chihlimbarii, buchetul având note de miere de albine şi fructe

supracoapte.

4. Riesling italian:

Este soiul ce dă la Pietroasa vinul de rezistenţă din gama celor albe seci.

Vinul tânăr are culoare alb-verzuie, caracter neutral, gust răcoritor şi aciditate agreabilă, echilibrată. Printr-o uşoară maturare, vinul capătăt un buchet agreabil, cu nuanţe minerale.

Extractivitatea, „caracterul de piatră”, asigură Rieslingului distincţie şi sobrietate între vinurile albe seci.

5. Fetească albă:

Cunoscut ca soiul a cărui aciditate înregistrează cu fidelitate particularităţile ecoclimatice, acest vin are la maturitatea tehnologică de recoltare a strugurilor o aciditate care în unii ani necesită corecţie.

Fermentat cu grijă la temperatură scăzută, vinul de Fetească albă poate dezvolta o aromă secundară de fermentaţie ce conferă vinului o savoare remarcabilă, fineţe, persistenţă şi armonie gustativă.

6. Fetească regală:

Este soiul autohton cel mai cultivat în România, datorită însuşirilor de productivitate, dar şi calităţii vinurilor sale.

Este cultivat cu bune rezultate şi la Pietroasa.

Vinurile de aici, deşi copiază specificul zonei prin corpolenţă şi echilibru gustativ, sunt mai lejere şi plăcute la gust, cu aromă specifică ce le dă o notă de rusticitate.

În primul an, când sunt încă tinere, caracteristică le este prospeţimea şi aroma de mere văratice.

Prin păstrare, mai ales vinurile din recoltele obţinute în anii favorabili, capătă arome ce amintesc de stupi şi de mirosul de ceară de albine.

7. Fetească neagră:

Soi ancestral autohton, cultivat în prezent la Pietroasa şi în sistem ecologic, dă vinuri puternice cu multă vigoare şi personalitate. La tinereţe, vinurile au culoare porfiriu intensă, parfum de violete şi aromă de fructe roşii, mure şi prune uscate.

Gustul este echilibrat, uşor astringent, completat de onctuozitatea vinului.

Maturat la butoi, culoarea capătă nuanţe rubinii, aromele devenind mai complexe, cu nuanţe de vanilie, ciocolată şi cuişoare. Gustul devine mai rotund, mai catifelat.

8. Cabernet Sauvignon:

La Pietroasa dă vinuri unice prin culoare şi personalitate gustativă.

La tinereţe, vinul este roşu rubiniu intens, de o robusteţe şi rusticitate specifică, cu gust taninos de struguri şi ciorchini zdrobiţi.

Prin maturare şi învechire, culoarea evoluează în roşu-granat, aroma devine mai discretă şi mai complexă, uşor condimenată, iar gustul devine echilibrat, puternic, dar dominat de extractul bogat şi de conţinutul ridicat de taninuri.

9. Merlot:

Este un soi predominant în gama celor pentru vinuri roşii.

Vinul este sec, de culoare roşie-rubinie, strălucitoare.

Se poate consuma şi tânăr, la câteva luni după obţinere.

Se preferă însă maturarea în vase de lemn, chiar pentru o perioadă scurtă.

Astfel, vinul devine mai prietenos, cald, generos, plin, catifelat, cu aromă complexă de fructe de pădure bine coapte.

10. Băbească neagră:

Soi de legendă, cultivat cu succes încă de la înfiinţarea „Viei experimentale Pietroasa”.

Vinul este suplu, fructuos, aparte.

La tinereţe, culoarea este purpuriu-zmeurie cu tentă violacee, aromele sunt puternice, persistente, uşor condimentate, cu nuanţe de fructe roşii de pădure.

Gustul este echilibrat, acrişor, răcoritor, plăcut, reconfortant.

Maturat, vinul capătă nobleţe şi personalitate.

Culoarea se deschide, devine mai strălucitoare, cu nuanţe calde, chihlimbarii, aromele devin mai complexe, îmbietoare. Gustat, vinul este plăcut, prietenos.

11. Burgund mare:

Soi viguros, de producţie, Burgundul aduce la Pietroasa o notă de rusticitate, datorată taninurilor şi acidităţii mai ridicate.

Culoarea este roşie intensă, mai profundă decât a Pinot noir-ului cu care se înrudeşte.

Limitarea producţiei asigură la acest soi acumularea unor arome de fructe roşii proaspete, în special coacăze roşii.

12. Pinot noir:

La Pietroasa întâlnim mai multe clone de Pinot noir, care se vinifică împreună, realizând astfel un vin echilibrat, de mare fineţe şi fructuozitate.

13. Pinot gris:

Cultivat pe suprafeţe restrânse, Pinot gris-ul permite obţinerea unor vinuri complexe, extractive, care păstrează mineralitatea solului de la Pietroasa, cu uşoare arome de citrice, care evoluează prin învechire spre grapefruit.

14. Chardonnay:

Vin semiaromat, vinificat la Pietroasa prin tehnologii tradiţionale, Chardonnay-ul prezintă aici arome specifice de citrice, care prin învechire se completează cu arome calde, de caise şi pepene galben.

Culoarea profundă a vinului se intensifică şi nuanţează pe măsură ce vinul se învecheşte, iar buchetul capătă nuanţe de miere de albine şi unt.

15. Sauvignon:

De culoare galben-verzui în primul an de producţie, răcoritor şi uşor floral în aromă, Sauvignon-ul blanc de Pietroasa evoluează bine în vinotecă, căpătând nuanţe de miere de salcâm în gust şi culoare.

O notă vegetală, de ardei verde, îi completează complexitatea aromatică.

 

XII. CONDIŢIILE DE COMERCIALIZARE

1. Ambalarea vinurilor cu denumire de origine controlată ”PIETROASA” se face în butelii de sticlă cu capacităţi cuprinse între 0,33 l până la 0,75 l şi în “bag in box” de maxim 5,0 l.

Închiderea buteliilor de sticlă se face cu dopuri de plută, din derivate de plută, din alte materiale admise în comerţul internaţional sau prin închidere filetată asigurată.

2. Pentru vinurile cu denumire de origine controlată ”PIETROASA” este obligatorie folosirea etichetei principale şi a contraetichetei.

În etichetarea vinurilor cu denumire de origine controlată ”PIETROASA” se folosesc următoarele

indicaţii obligatorii:

a) denumirea la vânzare: vin cu denumire de origine controlată, însoţită de menţiunea

tradiţională

D.O.C.-C.M.D.- cules la maturitate deplină,

D.O.C.-C.T.- cules tărziu, D.O.C.-

C.I.B.- cules la înnobilarea boabelor,

abreviată sau nu;

b) denumirea de origine controlată ”PIETROASA”

c) menţiunea ”produs în România”

d) tăria alcoolică dobândită minimă a vinului, exprimată în procente volume;

e) volumul nominal al produsului conţinut de butelie, în mililitri, centilitri, decilitri sau litri;

f) indicarea îmbuteliatorului/producătorului ;

g) data ambalării sau numărul lotului, cu posibilitatea stabilirii datei ambalării.

Data ambalării se înscrie, prin marcare, pe eticheta principală sau pe eticheta secundară.

h) menţiunea „conţine sulfiţi”.

i) numărul din Registrul Industriilor Viticole (R.I.V.)

3. În etichetarea vinurilor cu denumire de origine controlată ”PIETROASA” pot fi folosite şi următoarele indicaţii facultative:

a) denumirea soiului, cu conditia ca vinul sa fie obţinut din soiul respectiv;

b) tipul vinului dat de conţinutul său în zaharuri: sec, demisec, demidulce, dulce;

c) anul de recoltă, cu condiţia ca vinul să provină în proporţie de cel puţin 85% din anul indicat;

d) marca de comerţ, cu condiţia ca ea să nu creeze confuzii cu denumirea de origine controlată;

e) denumirea plaiului viticol;

f) numele persoanei (persoanelor) fizice şi denumirea persoanei juridice care au participat la procesul de elaborare a vinului;

g) alte menţiuni care se referă la:

istoria vinului sau a firmei producătoare;

premii obţinute în competiţii recunoscute;

condiţii naturale ale arealului de producere, tehnici de cultură speciale, de cules şi de elaborare a vinurilor;

recomandări privind consumarea vinului: temperatură, asociere cu mâncăruri şi altele asemenea;

h) codul de bare al produsului.

4. Indicaţiile obligatorii se înscriu în acelaşi câmp vizual, pe eticheta principală. Excepţie poate face data ambalării sau a numărului lotului şi menţiunea "conţine sulfiţi".

5. Indicaţiile facultative se pot înscrie fie pe eticheta principală, fie pe eticheta secundară, fluturaşi sau buline.

6. Indicaţiile înscrise pe etichetă trebuie să fie lizibile. Termenii folosiţi în etichetare trebuie să fie pe înţelesul consumatorilor.

 

XIII. MENŢIUNI TRADIŢIONALE

Menţiunea D.O.C. ”PIETROASA” urmată de categoriile de calitate:

C.M.D. – cules la maturitatea deplină,

C.T. – cules târziu

C.I.B. – cules la înnobilarea boabelor,

date de conţinutul în zaharuri

la recoltarea strugurilor, constituie menţiuni tradiţionale şi pot fi utilizate pentru descrierea vinurilor cu D.O.C. ”PIETROASA”.

În etichetare se mai pot utiliza:

În cazul vinurilor cu denumire de origine controlată ”PIETROASA” maturate minim 6 luni în vase de stejar şi învechite în sticlă timp de cel puţin 6 luni se poate utiliza la etichetare menţiunea tradiţională ”Rezervă”.

În cazul vinurilor cu denumire de origine controlată ”PIETROASA” maturate minim un an în vase de stejar şi învechite în sticlă timp de cel puţin 4 ani se poate utiliza la etichetare menţiunea tradiţională ”Vin de vinotecă”.

 

XIV. DECLASAREA VINULUI CU DENUMIRE DE ORIGINE CONTROLATĂ ”PIETROASA”

În cazurile în care vinurile nu îndeplinesc în totalitate condiţiile de a fi valorificate cu denumirea de origine controlată ”PIETROASA” sau dacă pierd aceste condiţii, ele vor fi declasate în alte categorii, pe baza unor proceduri elaborate de O.N.V.P.V.

1.Declasarea vinurilor cu D.O.C. se stabileşte de O.N.V.P.V. în cazul în care:

a) vinul a suferit alterări din punct de vedere calitativ;

b) vinul a fost supus unor tratamente sau practici oenologice neautorizate pentru aceasta categorie de calitate.

2. În faza de producţie, producătorul poate să solicite O.N.V.P.V. declasarea unui vin cu D.O.C. în alte categorii.

 

XV. AUTORITATEA DE CONTROL ŞI CONTROLUL RESPECTĂRII SPECIFICAŢIILOR PRODUSULUI

Autoritatea desemnată pentru controlul şi gestiunea denumirii de origine controlată ”PIETROASA” este Oficiul National al Viei şi Produselor Vitivinicole (ONVPV), prin Inspectoratul Teritorial.

Adresa Inspectorat teritorial: Valea Calugareasca, nr. 43, jud Prahova, tel/fax: 0040 244 236 155, email:

buzau@onvpv.ro

Autorizarea plantaţiilor producătoare de struguri cu D.O.C., controlul vinurilor cu D.O.C., eliberarea Certificatelor de atestare a dreptului de comercializare pentru vinurile obţinute în denumirea de origine controlată ”PIETROASA” şi declasarea acestora se face la solicitarea producătorilor, care se supun condiţiilor din prezentul caiet de sarcini, în baza procedurilor elaborate de către O.N.V.P.V.

Controlul anual al vinului, efectuat de către O.N.V.P.V. constă în:

a) examinarea analitică a vinurilor, care constă în verificarea buletinului de analiză şi care să conţină cel puţin următorii parametri:

tăria alcoolică totală şi dobândită, exprimate în % vol. alcool;

zaharuri totale, exprimate ca fructoză şi glucoză;

aciditate totală, exprimată în g/l acid tartric;

aciditate volatilă, exprimată în g/l acid acetic;

dioxid de sulf total, exprimată în mg/l.

b) examinarea organoleptică, ce constă în verificarea caracteristicilor senzoriale, aşa cum sunt descrise la cap. XI (aspect, culoare, gust, miros)

c) verificarea condiţiilor prevăzute în caietul de sarcini.

Controlul menţionat la lit. a) şi lit.b) este realizată de către Comisia de examinare constituită la nivelul denumirii de origine controlată ”PIETROASA”; Comisia este alcătuită din inspectorii de specialitate ai O.N.V.P.V., membrii A.D.A.R. şi reprezentanţi ai producătorilor.

Metodologia de control aplicată de O.N.V.P.V., prin intermediul inspectorilor de specialitate, se realizeaza prin:

eşantionare şi

control sistematic în toate fazele de producţie.

În scopul verificării conformităţii cu caietul de sarcini, O.N.V.P.V. verifică:

instalaţiile, capacitatea operatorilor de a îndeplini condiţiile prevăzute în caietul de sarcini

produsele în orice etapă a procesului de producţie, inclusiv cea a ambalării, pe baza unui plan

elaborat de către autoritatea competentă şi care a fost adus la cunoştinţa operatorilor, care acoperă fiecare etapă de fabricare a vinului.

Modificări ale specificaţiilor produsului

Orice solicitant, îndreptăţit conform legislaţiei în vigoare, poate solicita aprobarea unei modificări a specificaţiilor produsului pentru denumirea de origine controlată ”PIETROASA”, în special pentru a ţine cont de evoluţia cunoştinţelor ştiinţifice şi tehnice sau pentru a redefini aria geografică.

 

.

...in production...

visit also EUROPEAN WINES

----

...in lavorazione...

visitate anche EUROPEAN WINES

 

 

VISIT THE SITES BELOW

---

VISITATE I SITI IN CALCE

O

CLICCATE QUI