Crisanei Maramuresului › DEALURILE ZARANDULUI IG

DEALURILE ZĂRANDULUI I.G. 

VIGNETI BARACTA PAULIS

VIGNETI BARACTA PAULIS

DEALURILE ZĂRANDULUI

I.G.

(vinul cu indicaţie geografică)

CAIETUL DE SARCINI

(fonte ONVPV)

 

I. Definiţie

 

Vinul cu indicaţie geografică “Dealurile Zărandului” se obţine din struguri recoltaţi de pe plantaţii de viţă de vie situate în arealul consacrat acestei destinaţii.

Tăria alcoolică dobândită trebuie să fie de minimum 10,00% vol., corespunzător zonei viticole CI.

Tăria alcoolică totală nu trebuie să depăşească 15,00% vol.

 

II. Legatura cu aria geografica

 

Calitatea şi caracteristicile vinurilor produse în arealul delimitat pentru indicaţia geografică "Dealurile Zărandului" se datorează în mod esenţial mediului geografic, cu factorii săi naturali şi umani şi strugurii din care sunt produse provin exclusiv din această arie geografică, cu condiţia respectării tuturor prevederilor din prezentul caiet de sarcini.

Factorul natural caracteristic este zona colinară, terminaţiile “Dealurilor Zărandului”, cu soluri scheletice, bogate în fier şi microelemente.

Plantaţiile viticole beneficiază de expoziţie predominant sudică, cu excepţii sudest sau sud-est. Rezultă o varietate distinctă de situaţii topoclimatice, specifice plaiurilor viticole din acest areal, în aceleaşi condiţii de latutidine, longitudine şi soi cultivat.

Pantele abrupte, terasate pentru cultivarea viţei de vie fragmentează şi frânează forţa vânturilor şi curenţilor reci.

Pe timp calm, prin încălzirea versanţilor, se asigură o circulaţie domoală a aerului, favorabilă desfăşurării proceselor fiziologice ale plantelor şi acumulărilor calitative în boabele de struguri.

Pantele previn stagnarea excesului de apă, înlesnind încălzirea solului şi prevenind instalarea putregaiului cenuşiu al strugurilor.

 

III. Delimitarea teritorială

1.Judeţul Arad,

cu arealele viticole:

Şagu,

Curtici,

Dorobanţi,

Lipova,

 Baraţca,

Păuliş,

Miniş,

Ghioroc,

Cuvin,

Covăsânţ,

Şiria,

Galşa,

Mâsca,

Pâncota,

Măderat,

Târnova,

Drauţ,

Ineu,

Mocrea,

Şilindia,

Satu mic,

Luguzău.

2. Vinurile vor purta indicaţia geografică DEALURILE ZĂRANDULUI

 

III. Soiurile de struguri

 

soiuri albe:

Muscat Ottonel, Sauvignon, Traminer roz, Pinot gris, Fetească regală, Fetească albă, Riesling italian, Riesling de Rhin, Chardonnay, Mustoasă de Măderat, Furmint, Furmint de Miniş Sortiment alb (care provine în diferite asamblări, din soiurile albe menţionate)

 

soiuri roşii:

Cabernet Sauvignon, Merlot, Pinot noir, Fetească neagră, Burgund mare, Syrah, Novac, Portugais bleu, Sangiovesse, Sortiment roşu (care provine în diferite asamblări, din soiurile roşii menţionate)

 

IV. Producţia de struguri

 

Producţia la hectar se va încadra în limita maximă de:

150 q/ha pentru soiurile:

Fetească regală, Mustoasă de Măderat, Portugais bleu, Sangiovesse;

125 q/ha pentru soiurile:

Furmint, Furmint de Miniş, Riesling de Rhin, Riesling italian, Merlot, Fetească neagră, Novac, Burgund mare şi

100 q/ha pentru soiurile:

 Muscat Ottonel, Pinot gris, Chardonnay, Sauvignon, Traminer roz, Cabernet Sauvignon, Pinot noir, Syrah.

 

V. Randamentul în vin

 

Randamentul în vin trebuie să se încadreze în limita maximă de:

95,00 hl/ha pentru vinurile albe şi

85,00 hl/ha pentru vinurile roşii, roze şi aromate.

 

VI. Caracteristicile şi practicile culturale ale plantaţiilor viticole

 

Plantaţiile din care se obţin vinurile cu indicaţie geografică «Dealurile Zărandului» trebuie să aibă o puritate de soi de cel puţin 80%.

Butucii-impurităţi din aceste plantaţii vor face parte numai din soiuri aparţinând speciei Vitis vinifera.

Verificarea condiţiei de puritate de soi a materiei prime se face cu ocazia recepţionării strugurilor la cramă.

puritatea de soi a strugurilor va fi de 100% pentru producerea de vinuri care se valorifică cu denumire de soi;

o stare bună de sănătate - proporţia boabelor avariate nu poate fi mai mare de 10%,

densitatea plantatiei: minim 3.000 plante/ha, aceeasi densitate

irigarea: admisă numai în anii secetoşi cu aprobarea ONVPV, atunci când conţinutul apei în sol pe adâncimea de 100 cm scade la 50% din IUA, prin folosirea unor norme moderate de udare (400-600 mc/ha).

recoltarea în verde - reducerea numărului de ciorchini la intrarea în pârgă când producţia potenţială depăşeşte limitele maxime admise prin caietul de sarcini.

Fertilizarea se va realiza prin aplicare de îngrăşăminte organice o dată la 4-5 ani, precum şi prin administrarea de îngrăşăminte chimice în doze moderate (fertilizarea cu azot în doză de maximum 75 hg/ha).

În plantaţii se va asigura o protecţie fitosanitară eficientă pentru realizarea unei stări de bună sănătate a recoltei. În toamnele ploioase, cu pericol de atac de mucegai, se recomandă applicare desfrunzitului parţial în zona strugurilor la butucii cu masă foliară bogată.

În plantaţiile din arealul cu indicaţia geografică « Dealurile Zărandului », producătorii au obligaţia de a asigura conservarea amenajărilor pedo- şi hidroameliorative existente pe suprafeţele pe care le deţin.

În acest scop ei trebuie să asigure întreţinerea taluzurilor pe terenurile terasate, curăţarea şi repararea canalelor de dirijare a apelor pe versanţi, conservarea căilor de acces, a drumurilor de exploatare şi a zonelor de întoarcere.

 

VII. Calitatea strugurilor la recoltare

 

Calitatea strugurilor la recoltare este stabilită pe baza conţinutului minim de zahăr şi a stării fitosanitare; diferenţiat pe zone viticole se poate admite, în anii climatici nefavorabili, o diminuare cu 8,50 g/l a minimului concentraţiei de zahăr.

 

VIII. Tehnologia de obţinere a vinurilor

 

Culesul strugurilor se efectuează la maturitatea tehnologică, dictată de tipul de vin care se doreşte a fi obţinut, în funcţie de conţinutul de zaharuri din struguri la recoltare, determinat prin urmărirea mersului coacerii.

Transportul strugurilor trebuie să se facă în vasele în care s-au colectat în timpul recoltării, pentru a evita scurgerea mustului ravac.

Prelucrarea strugurilor trebuie să se facă evitând pe cât posibil macerarea timpurie.

Desciorchinatul parţial este obligatoriu. Simultan cu acesta se face şi zdrobirea parţială a strugurilor.

Zdrobitul strugurilor trebuie să favorizeze eliberarea sucului şi componentelor din pulpă şi pieliţă utile în timpul fermentaţiei, fără a determina strivirea sau fărâmiţarea ciorchinilor şi seminţelor.

Scurgerea mustului ravac se face pe cale gravitaţională. Acolo unde se folosesc scurgătoare dinamice, şnecul trebuie să aibă diametru mare şi turaţie mică.

Presarea boştinei se va face numai cu prese pneumatice discontinue. Se interzice folosirea preselor continue la prelucrarea strugurilor destinaţi obţinerii de vinuri cu IG “Dealurile Zărandului”.

Sulfitarea se va face asupra strugurilor, mustuielii sau mustului, pentru a facilita deburbarea prin sedimentare-decantare.

Se va asigura un conţunut de până la 50 mg/l dioxid de sulf total.

Asamblarea se face numai între mustul ravac şi cel de la presarea I.

Deburbarea uşoară este necesară şi recomandată.

Bentonizarea mustului limpezit se face după transvazarea lui în vasele de fermentare sau în prima parte a fermentaţiei alcoolice. Doza utilizată va fi cuprinsă între 40-80 g/l.

Adaosul de levuri sub formă de maia sau la levuri liofilizate va asigura o populaţie viabilă de levuri

specializate.

Supravegherea şi conducerea fermentaţiei se va realiza prin controlul permanent al temperaturii, pentru a o menţine sub 20 oC, la vinurile albe şi sub 25 oC la vinurile roşii.

La vinurile aromate şi cu arome subtile se va conduce fermentaţia în jurul temperaturii de 17oC. La vinurile cu rest de

zahăr, sistarea fermentaţiei alcoolice se face înainte ca zahărul să fie complet metabolizat, când tăria alcoolică a vinului este cu 0,5-1 % vol. mai mică decât cea proiectată.

Vinurile roşii se trag de pe depozitul de drojdii imediat după terminarea fermentaţiei alcoolice. Fermentarea malolactică la vinurile roşii este obligatorie.

Operaţiunile de depozitare, îngrijire şi condiţionare a vinurilor se vor face evitându-se contactul cu aerul şi stocarea la temperaturi mai mari de 14° C.

Maturarea vinului se va face în decurs de 6-12 luni, în funcţie de capacitatea butoaielor, natura biologică a soiului din care provine, tipul de vin, direcţia de comercializare.

Această verigă poate avea loc în baricuri. Învechirea la sticlă minim 6 luni este recomandată pentru vinurile roşii.

Tratamentele de cleire albastră (demetalizarea) sunt necesare când conţinutul în fier este mai mare de 6 mg/l. Stabilizarea tartrică este obligatorie.

Îmbutelierea se va face în condiţii cât mai sterile, la rece.

 

IX. Practicile oenologice admise

 

Indicaţie geografică “Dealurile Zărandului’’ face parte din Regiunea Viticolă a Crişanei şi Maramureşului se încadrează în zona viticolă CI.

1. În anii nefavorabili este autorizata mărirea (ridicarea) în anumite limite a tăriei alcoolice totale la recoltele viticole aflate în diferite stadii de procesare, după cum urmează: struguri proaspeţi, must de struguri, must de struguri parţial fermentat, vin nou aflat în fermentaţie obţinute din soiurile nobile de vin recomandate şi autorizate pentru cultura viţei-de-vie.

Mărirea (ridicarea) tăriei alcoolice totale se autorizează numai în cazul în care recolta de struguri aflată în diferite stadii de procesare a dobândit cel puţin următoarele valori ale

tăriei alcoolice naturale: 8,00% volume alcool,

adică 136,00 g/l zaharuri tărie alcoolică potenţială;

2. Mărirea tăriei alcoolice, pentru obţinerea de vinuri cu indicaţie geografică produse în Regiunea viticolă a Crişanei şi Maramureşului – încadrată în zona viticolă CI,

se poate face numai până la maxim 11,00% volume.

Creşterea tăriei alcoolice totale exprimate în % volume alcool, se poate realiza numai prin:

a) adaos de de must de struguri concentrat sau de must de struguri concentrat rectificat, în cazul strugurilor proaspeţi, al mustului de struguri parţial fermentat sau al vinului nou aflat încă în fermentaţie;

b) adaos de de must de struguri concentrat sau de must de struguri concentrat rectificat sau prin concentrare parţială, inclusiv osmoza inversa, în cazul mustului de struguri;

Procedeele menţionate la alin. (1) se exclud reciproc.

Procedeele menţionate anterior nu pot în nici un caz sa mărească tăria alcoolică totală în % volume a strugurilor proaspeţi, a mustului de struguri, a mustului de struguri parţial fermentat, a vinului nou aflat încă în fermentaţie, a vinului apt sa devină vin cu indicaţie geografică «Dealurile Zărandului» la mai mult de 10,0 % volume în arealele viticole româneşti încadrate în zona viticolă CI.

Nu este admis adaosul de zaharoză în vederea producerii vinurilor cu indicaţie geografică «Dealurile Zărandului».

Adaosul de must de struguri concentrat sau de must de struguri concentrat rectificat nu poate mari volumul iniţial de struguri proaspeţi presati, de must de struguri, must de struguri parţial fermentat sau de vin nou aflat încă în fermentaţie, cu mai mult de 6,50% în arealele viticole româneşti încadrate în zonele viticole CI.

3. Corecţiile acidităţii totale se pot aplica recoltelor viticole aflate în următoarele stadii de prelucrare: strugurii proaspeţi, mustul de struguri, mustul de struguri parţial fermentat, vinul nou aflat încă în fermentaţie şi vinul.

Ele pot face obiectul dezacidificării (micşorării acidităţii totale) parţiale în arealele viticole româneşti încadrate în zona viticolă CI;

Mustul de struguri destinat concentrării poate face obiectul unei dezacidificari parţiale.

În anii în care condiţiile climatice au fost nefavorabile se poate autoriza dezacidificarea parţială în arealele viticole încadrate în zona viticolă CI.

Dezacidificarea vinurilor se poate face doar până la limita maximă de 1,00 g/l, exprimată în acid tartric sau 13,30 miliechivalenţi/l.

Îmbogăţirea în zaharuri, în afara situaţiilor de derogare stabilite de la caz la caz, precum şi dezacidificarea aceluiaşi produs se exclud reciproc.

4. Fiecare procedură menţionată trebuie înscrisă atât pe un document de însoţire sub care circulă produsele astfel tratate, cât şi în registrul practicilor şi tratamentelor oenologice.

5. Aceste proceduri pot fi efectuate, fără derogările motivate de condiţii nefavorabile de climă, numai înainte de 1 ianuarie, în arealele viticole româneşti încadrate în zona viticolă CI şi numai pentru produsele provenite din recolta de struguri imediat precedentă acestei date.

 

X. Caracteristicile analitice si organoleptice ale vinurilor la punerea lor in consum

 

a) Caracteristicile analitice:

tarie alcoolica dobandita: minimum 10,00% in volume

aciditate totala ( acid tartric ): minim 4,50 g/l

aciditate volatila ( acid acetic ) maximum 1,20 g/l

extract sec nereducator: minimum 17,00 g/l dioxid

de sulf total: maximum 300 mg/l

dioxid de sulf liber: maximum 60 mg/l

 

b) Caracteristici organoleptice:

Aspect: tipic soiului;

Culoare: tipică soiului, fără urme de oxidare;

Miros: tipic soiului;

Gust: tipic soiului.

 

Dacă vinul cu indicaţie geografică « Dealurile Zărandului » se comercializează ca amestec de soiuri, caracteristicile organoleptice trebuie să prezinte constanţă şi tipicitate faţă de soiul predominant.

 

XI. Examinarea calitativă a vinurilor cu indicaţie geografică şi certificarea lor

Examinarea calitativă a vinurilor cu indicaţie geografică “Dealurile Zărandului” este realizată de către Comisiile de examinare constituite la propunerea asociaţiei de producători reprezentativă la nivelul fiecărei indicaţii geografice; acestea sunt alcătuite din inspectorii de specialitate ai ONVPV, membrii ADAR şi reprezentanţi ai producătorilor care evaluează următoarele criterii de calitate: compoziţia fizico-chimică, calitatea organoleptică şi disciplina tehnologică.

Procedura de examinare calitativă a vinurilor cu indicaţie geografică cuprinde următoarele etape:

Formularea cererii de examinare calitatativă a lotului de vin

Analiza fizico-chimică a lotului de vin;

Analiza organoleptică a lotului de vin;

Evaluarea criteriilor de calitate a vinului;

Formularea deciziei.

Vinurile care au fost certificate de către Comisiile de examinare calitativă primesc Certificatul de atestare a dreptului de comercializare cu indicaţia geografică „Dealurile Zărandului”.

 

XII. Condiţiile de comercializare (etichetare)

 

1. Vinurile cu indicaţie geografică « Dealurile Zărandului» pot fi comercializate numai îmbuteliate, în recipienţi agreaţi (butelii de sticlă, bag-in-box, etc., cu capacităţi de maxim 60 l ).

Închiderea acestora se face cu materiale admise în comerţul internaţional sau prin închidere filetată asigurată.

În sistemul de ambalare şi etichetare, pentru vinurile cu indicaţie geografică «Dealurile Zărandului» este obligatorie folosirea etichetei principale.

Folosirea contraetichetei este opţională.

2. În etichetarea vinurilor cu indicaţie geografică «Dealurile Zărandului» se folosesc următoarele

indicaţii obligatorii:

a) vin cu indicaţie geografică

b) indicaţia geografică « Dealurile Zărandului »

c) tăria alcoolică dobândită, în volume;

d) produs în România;

e) indicarea producătorului/îmbuteliatorului, cu caracterele cele mai mici folosite în inscripţionările de pe etichetă;

f) volumul nominal al produsului conţinut de butelie, în mililitri, centilitri, decilitri sau litri;

g) mentiunea «contine sulfiti»

h) data ambalării sau numărul lotului, cu posibilitatea stabilirii datei ambalării. Data ambalării se înscrie, prin marcare, pe eticheta principală sau pe contraetichetă.

i) numărul R.I.V. (numărul din Registrul Industriilor Viticole)

3. În etichetarea vinurilor cu indicaţia geografică « Dealurile Zărandului » pot fi folosite şi următoarele indicaţii facultative:

a) anul de recoltă, cu condiţia ca vinul să provină în proporţie de cel puţin 85% din anul indicat;

b) denumirea soiului, dacă vinul a fost obţinut din cel puţin 85% soiul respectiv

c) tipul vinului dat de conţinutul său în zaharuri: sec, demisec, demidulce, dulce;

d) menţiuni tradiţionale

e) menţiuni referitoare la anumite metode de producţie ;

f) marca de comerţ, cu condiţia ca ea să nu creeze confuzii cu o denumire de origine protejată sau denumirea unei indicaţii geografice protejate;

g) denumirea exploatării viticole (domeniului) pentru vinurile provenite în exclusivitate din exploatarea indicată, cu condiţia de a nu se folosi denumiri care să creeze confuzii cu denumiride origine sau indicaţii geografice protejate;

h) numele persoanei (persoanelor) fizice şi denumirea persoanei juridice care au participat la procesul de elaborare a vinului;

i) se pot înscrie pe contraetichetă şi alte menţiuni care se referă la:

istoria vinului sau a firmei producătoare;

condiţii naturale ale arealului de producere, tehnici de cultură speciale, de cules şi de elaborare a vinurilor;

recomandări privind consumarea vinului : temperatură, asociere cu mâncăruri şi altele asemenea;

unele menţiuni suplimentare privind însuşirile senzoriale, date analitice, altele decât tăria alcoolică, indicaţii complementare asupra provenienţei, reprezentări grafice.

Ultimele menţiuni (pct.i) pot fi folosite, la cererea producătorilor, numai în baza aprobării date de ONVPV, după aprecierea vinurilor, consemnată în buletinele de analiză şi în documentele de atestare a certificării;

j) codul de bare al produsului.

4. Indicaţiile obligatorii se înscriu în acelaşi câmp vizual, pe eticheta principală. Excepţie poate face data ambalării sau a numărului lotului şi menţiunea «conţine sulfiţi»

Indicaţiile facultative se pot înscrie fie pe eticheta principală, fie pe contraetichetă, fluturaşi sau buline.

5. Indicaţiile înscrise pe etichetă trebuie să fie citeţe şi vizibile. Termenii folosiţi în etichetare trebuie să fie înţeleşi de consumatori.

 

XIII. Declasarea vinului cu indicaţie geografică “Dealurile Zărandului”

 

Vinurile care nu au fost certificate de către Comisiile de examinare calitativă sunt declasate la categoria „vin de masă”. Declasarea unui vin înseamnă interzicerea utilizării la desemnarea acestui vin a oricărei menţiuni rezervată vinurilor cu indicaţie geografică.

Procedura de declasare a vinurilor cu indicaţie geografică este deschisă la:

a) Cererea producătorului, când constată o alterare (depreciere) a vinului;

b) Comisiei de examinare calitativă a vinurilor;

c) Comerciantului, care constată deteriorarea vinului.

Agentul economic căruia i s-a declasat vinul poate face contestaţie asupra deciziei luate în termen de 15 zile, pe care o va adresa ONVPV. Pe baza rezultatelor expertizei, ONVPV va adopta hotărârea definitivă în decurs de 15 zile de la înregistrarea contestaţiei.

Agentul economic în cauză va înscrie în evidenţele sale decizia definitivă a ONVPV.

În faza de producţie, producătorul poate să solicite ONVPV declasarea unui vin cu indicaţie geografică protejată în vin de masă.

 

XIV. Autoritatea de control şi controlul respectării specificaţiilor produsului

 

Autoritatea desemnata pentru controlul si gestiunea indicaţiei geografice “Dealurile Zărandului” este Oficiul Naţional al Viei si Produselor Vitivinicole (ONVPV), prin Inspectoratul Teritorial.

Adresa Inspectoratului teritorial:

Str. Barbu Lautaru, Nr 47, Bl 31, Sc A, Ap. 1,

Cod postal 310078,

ARAD, Tel. 0257/254400.

Controlul anual al vinului, efectuat de ONVPV constă în examinarea organoleptică şi analitică a vinurilor cu indicaţia geografică “Dealurile Zărandului” şi verificarea condiţiilor prevăzute în caietul de sarcini.

În scopul verificării conformităţii cu caietul de sarcini, autoritatea de control verifică:

instalaţiile, capacitatea operatorilor de a îndeplini condiţiile prevăzute în caietul de sarcini

produsele în orice etapă a procesului de producţie, inclusiv cea a ambalării, pe baza unui plan elaborat de către autoritatea competentă şi care a fost adus la cunoştinţa operatorilor, care acoperă fiecare etapă de fabricare a vinului

Orice solicitant îndreptăţit conf. Art. 37 din Reg. UE nr. 479/2008, poate solicita aprobarea unei modificări a specificaţiilor produsului pentru indicaţia geografică “Dealurile Zărandului”, în special pentru a ţine cont de evoluţia cunoştinţelor ştiinţifice şi tehnice sau pentru a redefini aria geografică.

 

.

...in production...

visit also EUROPEAN WINES

----

...in lavorazione...

visitate anche EUROPEAN WINES

 

 

VISIT THE SITES BELOW

---

VISITATE I SITI IN CALCE

O

CLICCATE QUI