INSURAŢEI DOC

VIGNETI INSURATEI

VIGNETI INSURAŢEI

 

INSURAŢEI

DOC denumire de origine controlată

CAIET DE SARCINI

25/07/2011

 

I. Definiţie

Vinul cu denumire de origine controlată ”INSURĂŢEI” este produsul care se obţine in perimetrul podgoriei Insurătei, delimitată geografic conform normelor naţionale şi cu respectarea prevederilor din prezentul caiet de sarcini.

Tăria alcoolică dobandită a vinurilor obţinute trebuie să fie de

minimum 11,00% vol.

 

II. Legatura cu mediul geografic şi trăsăturile specifice ale cadrului natural

Calitatea vinurilor cu denumire de origine controlată ”INSURĂŢEI” este asigurată in primul rand de clima si solul regiunii. Condiţiile naturale intalnite aici sunt dintre cele mai lavorabile cultivării vţtei-de-vie, arealul fiind incadrat in zona viticola CII.

Localitatea Insurăţei a fost intemeiată in 1879 după legea insurăţeilor, de unde ii provine şi numele.

Prin această lege adoptată pe vremea lui Alexandru Ioan Cuza, 500 de tineri insurăţei au fost improprietăriţi cu cate 4 hectare de teren.

Astfel aceştia au intemeiat pe locul fostului cătun Parlădeni actuala localitate Insurăţei.

Declarat oraş in 1989, in prezent localitatea Insurăţei are aproximativ 7500 locuitori şi trei localităţi in subordine administrativă (Lacu Rezii, Măru Roşu şi Valea Călmăţuiului).

Plantaţiile viticole aflate in localitatea Insurăţei sunt poziţionate intr-un loc de vocaţie naturală certă, care are o semnificaţie geografică pancontinentală şi care sunt inconjurate de entităţi peisagistice, silvice şi hidrotehnice inginereşti unice nu doar pentru zona de sud-est a Campiei Romaniei.

Amplasamentul plantaţiilor viticole din Insurăţei se află pe o zonă centrală de terenuri roşiatice precum sunt cele din podgoria franceză Montpellier chiar şi „nisipuri zburătoare” considerate „pămantul viitorului” pentru principiile agriculturii ecologice.

Pădurea Viişoara un veritabil ecosistem natural din specia stejarului secular garantează sustenabilitatea pe termen lung a stării de echilibru pentru conservarea mediului inconjurător.

Centrul viticol independent ”Insurăţei” este poziţionat in estul Campiei Bărăganului, la o altitudine de 45 – 50 metri faţă de nivelul mării, incadrat in regiunea viticolă europeană CII, determinat de următoarele coordonate: paralela 44 grade şi 50 minute latitudine nordică şi meridianul 27 grade şi 45 minute longitudine estică.

Această zonă de cultură este semiprotejată peste iarnă (conform indicelui bioclimatic) cu valenţe de bioproductivitate spre limita superioară la soiurile de struguri de masă şi prin aptitudini oenologice de calitate se va pune accent, in principal, pe vinificaţia in roşu.

Factorii climatici şi pedologici sunt principalii factori care determină arealul de cultură al viţei de vie influenţa lor fiind hotăratoare in calitatea vinului obţinut.

Proximitatea Dunării, alături de factorii climatici caracteristici zonei, in special masele de aer uscate in contact cu reliful, care menţin un contrast ridicat de temperaturi intre iarnă şi vară, dar şi dominanta factorului de circulaţie atmosferică care se suprapune bilanţului radiativ cumulat şi bineinţeles cu contribuţia tipului de sol care vine să definească relieful intr-o manieră particulară sunt elemente ce se reflectă in compoziţia si structura vinurilor cărora le aduc o caracteristică de soi exprimată printr-o fructuazitate şi prospeţime deosebită datorate acidităţii ridicate, precum şi o valoare a substanţelor aromate şi antocianice.

Caracteristicile pedoclimatice ale arealului Insurăţei imprimă vinurilor albe un aspect limpede, cu luciu cristalin, o culoare galben verzui spre galben auriu şi un miros caracteristic soiului, cu un gust catifelat, moale şi pot fi obţinute de la seci pana la dulci ; la cele roşii regăsim un aspect limpede, cu luciu, o culoare de la roşu rubiniu la violaceu inten şi un gust slab taninat, corpolent.

Clima

Clima centrului viticol independent Insurăţei , prin elementele sale componente contribuie la crearea condiţiilor necesare pentru realizarea compoziţiei armonioase, a calităţii strugurilor şi respectiv a vinurilor. 

Podgoria Insurăţei se incadrează in sectorul de climă temperat continentală, cu nuanţe de excesivitate care au o mare variabilitate in timp şi spaţiu.

Factorii genetici ai climei sunt: radiaţia solară, circulaţia generală a atmosferei şi caracterul suprafeţei subadiacente.

Radiaţia solară are o repartiţie puţin variabilă datorită diferenţelor mici de latitudine.

Energia radiantă este de 125-130 kcal/cm2 anual.

Circulaţia generală a atmosferei deasupra centrului viticol Insurăţei este determinată de evoluţia centrilor barici specifici Europei meridionale si de nord-est, mase de aer in general uscate, care in contact cu relieful de campie menţin un contrast mare de temperaturi de la iarnă la vară.

Caracterul suprafeţei subadiacente poartă amprenta părţi estice a Campiei Romane, sub raport pedo-genetic fiind o largă zonă depresionară.

In consecinţă climatul acestui teritoriu de campie este axat pe dominanţa factorului de circulaţie atmosferică asupra structurii suprafeţei active (cu slabe neomogenităţi de relief), pe fondul unui remarcabil aport al bilanţului radiativ cumulat cu influenţa antropică tot mai insistentă.

Regimul termic specific culturii viţei de vie în microclimatul Însurăţei

Temperatura medie anuală este de 10,5o C, maxima absolută inregistrată in anul 1951 ajungand la 44,5o C iar minima absolută scăzand pană la –30o C (1942). Poziţionarea geografică a podgoriei Insurăţei, situată in apropierea Mării Negre, conferă un aport de temperaturi medii mai ridicate cu 1,5o C faţă de celelalte zone viticole din Regiunea Viticolă a Teraselor Dunarii.

Din cauza temperaturii ridicate a aerului, evapotranspiraţia potenţială depăşeşte cu 300 – 350 mm cantitatea anuală de precipitaţii, ceea ce face ca seceta să fie, in această parte a ţării, un fenomen frecvent şi, adesea, de mare intensitate. Astfel, se produce maturarea simultană a zaharurilor acumulate, a fenolilor şi a taninurilor.

Precipitaţiile insumează anual pană la 450 mm, din care aproximativ 300 mm in perioada de vegetaţie, distribuite neuniform in timp, perioadele secetoase alternand cu perioade umede.

Circulaţia aerului in această zonă intampină cele mai reduse obstacole, relieful avand mici altitudini.

In anii in care, din mai pană in septembrie, frecvenţa vanturilor este reprezentată in proporţie de peste 65% de vanturile de N-NE şi S-SV, formate din mase de aer puternic continentalizate, regiunea se confruntă cu perioade secetoase care vin să influenţeze in mod pozitiv calitatea strugurilor şi a vinurilor obţinute.

Solul

Relieful ce se regăseşte in această regiune este proponderent de campie (40-60 m) parazitată de nisipuri vălurite eolian. Bio-pedo-climatul este de stepă cu psamosoluri şi cernoziomuri levigate cu o largă răspandire in teritoriu, avand o textură de nisip lutos.

Caracteristicile solurilor din centrul viticol Insurăţei sunt exemplificate prin studii pedologice complexe cu privire la proprietăţile mecanice, fizico-chimice şi chimice ale fiecărui tip de sol, depistarea factorilor limitativi ai fertilităţii cu formularea unor recomandări privind ameliorarea acestora in vederea realizării unui regim aerohidric favorabil dezvoltării optime a plantelor.

 

III. Delimitarea teritorială pentru producerea vinului cu D.O.C. ”ÎNSURĂŢEI”

Arealul delimitat pentru producerea strugurilor, materia primă, vinificarea, condiţionarea şi imbutelierea vinurilor cu denumirea de origine controlată ”INSURĂŢEI” cuprinde următoarele localităţi situate in

 

judeţul BRĂILA:

Comuna Insurăţei:

satele: Lacu Rezii, Măru Roşu, Valea Călmăţui;

Comuna Berteştii de Jos:

satele: Berteştii de Jos, Spiru Haret;

Comuna Victoria:

satul Victoria;

Comuna Bărăganul:

satul Bărăganul.

 

IV. Soiurile de struguri

Soiurile de struguri care pot fi folosite pentru obţinerea vinurilor cu denumire de origine controlată ”INSURĂŢEI” sunt următoarele:

Soiuri albe utilizate pentru obţinerea următoarelor categorii de vinuri:

Chardonnay, Pinot Gris, Riesling Italian, Riesling de Rhin, Fetească Regală, Fetească Albă, Aligote, Băbească gri.

Soiuri roşii utilizate pentru obţinerea următoarelor categorii de vinuri:

Cabernet Sauvignon, Fetească Neagră, Syrah, Băbească neagră.

 

V. Producţia de struguri (q/ha)

Producţia de struguri pe soiuri admisă pentru obţinerea vinurilor este următoarea :

 

Soiul Producţia maximă realizata (q/ha)

Băbească gri: 120,00 q/ha;

Aligote: 120,00 q/ha;

Fetească albă: 140,00 q/ha;

Fetească regală: 140,00 q/ha;

Riesling italian: 140,00 q/ha;

Riesling de Rhin: 120,00 q/ha;

Chardonnay: 120,00 q/ha;

Pinot Gris: 140,00 q/ha;

Cabernet Sauvignon: 120,00 q/ha;

Fetească neagră: 120,00 q/ha;

Băbească Neagră: 120,00 q/ha;

Syrah: 120,00 q/ha.

Depăşirea producţiei maxime prevăzute atrage neacordarea dreptului de utilizare a denumirii de origine controlată revendicate pentru totalitatea recoltei obţinute in parcelele respective.

 

VI. Randamentul maxim în vin (hl/ha)

Soiul, Producţia maximă realizată (hl/ha):

Băbească gri. 78,00 hl/ha;

Aligote: 78,00 hl/ha;

Fetească albă: 91,00 hl/ha;

Fetească regală: 91,00 hl/ha;

Riesling italian: 91,00 hl/ha;

Riesling de Rhin: 78,00 hl/ha;

Chardonnay: 78,00 hl/ha;

Pinot gris: 91,00 hl/ha;

Cabernet Sauvignon: 78,00 hl/ha;

Fetească neagră: 78,00 hl/ha;

Băbească Neagră: 78,00 hl/ha;

Syrah: 78,00 hl/ha.

 

VII. Calitatea strugurilor la recoltare

Recoltarea se poate realiza manual sau mecanizat.

Calitatea strugurilor se constată in momentul recepţiei lor la cramă. Este interzisă mustuirea lor in vasele de transport sau transportarea lor in saci din folie de polietilenă.

Pentru strugurii destinaţi producerii vinurilor cu denumire de origine se stabilesc următoarele condiţii de ordin calitativ:

puritate de soi de 100% pentru producerea de vinuri care se valorifică cu denumire de soi, o stare bună de sănătate - proporţia boabelor avariate nu poate fi mai mare de 10% , cu excepţia strugurilor culeşi la supramaturare, cu atac de mucegai nobil pe boabe;

un conţinut minim in zaharuri, stabilit astfel, in condiţiile utilizării menţiunilor tradiţionale:

DOC – CMD:

un conţinut in zaharuri corespunzator momentului maturitaţii depline, dar

mai mare de 187 g/l

DOC – CT:

minim 220 g/l pentru vinuri albe

minim 213 g/l pentru vinuri roşii,

DOC – CIB:

minim 240 g/l.

 

VIII. Caracteristicile şi practicile culturale ale plantaţiilor

Plantaţiile din care se obţin vinuri cu denumire de origine controlată trebuie să aibă o puritate de soi de cel puţin 80% . Butucii-impurităţi din aceste plantaţii vor face parte numai din soiuri aparţinand speciei Vitis vinifera, iar strugurii acestor soiuri se vor separa la cules de cei ai soiului ce stă la baza producerii vinului pentru care se acordă denumirea de origine.

Verificarea condiţiei de puritate de soi a materiei prime se face cu ocazia recepţionării strugurilor la cramă.

In plantaţiile destinate producerii vinurilor cu denumire de origine controlată trebuie folosite metode de cultură a viţei de vie care să nu influenţeze negativ calitatea recoltei.

In acest scop realizarea producţiei de struguri se va face in condiţii bine precizate, referitoare la:

densitatea plantaţiei – minim 4.100 plante/ha;

recoltarea in verde - reducerea numărului de ciorchini la intrarea in pargă cand producţia potenţială depăşeşte limitele maxime admise prin caietul de sarcini pentru vinurile cu D.O.C.;

irigarea - admisă numai in anii secetoşi, atunci cand conţinutul apei in sol pe adancimea de 0-100 cm scade la 50% din IUA, prin folosirea unor norme moderate de udare (400 – 600 mc/ha) cu notificarea ONVPV;

incarcătura de rod (numărul maxim de ochi viabili pe butuc) se va stabili pentru fiecare soi in parte in urma analizei de viabilitate şi fertilitate astfel incat producţia de struguri să nu depăşească cantităţile prevăzute in tabelul de la capitolul V.

In cazul in care se constată că producţia de struguri realizată depăşeşte limita maxim admisă in acest caiet de sarcini se va proceda la normarea incărcăturii (producţiei) in cursul perioadei de vegetaţie dar nu mai tarziu de 25 august (cules in verde ); 

fertilizarea se va realiza prin aplicare de ingrăşăminte certificate organic pentru producţia ecologică si administrarea de ingrăşăminte certificate ecologic

In plantaţii se va asigura o protecţie fitosanitară eficientă numai prin utilizarea de produse fitosanitare admise in producţia ecologică .

In toamnele ploioase, cu pericol de atac de mucegai, se recomandă aplicarea desfrunzitului parţial in zona strugurilor la butucii cu masă foliară bogată.

 

IX. Practicile oenologice si tratamentele admise

Vinul produs in arealul delimitat pentru denumirea de origine protejată „INSURĂŢEI” are o

Tărie alcoolică dobandită de minim 11,00% vol, şi dobandită de min 11,00% vol.

Strugurii pentru obţinerea vinurilor cu D.O.C. provin in proporţie de 100% din această arie geografică.

Vinurile produse in acest areal au caracteristici specifice şi o reputaţie ce poate fi atribuită numai acestei zone.

Practicile şi tratamentelor oenologice admise care se utilizeaza pentru strugurii proaspeţi, mustul de struguri, mustul de struguri parţial fermentat, mustul de struguri parţial fermentat extras din struguri stafidiţi, mustul de struguri concentrat, vinul nou aflat incă in fermentaţie sunt cele prevazute de legislaţia in vigoare.

 

X. Tehnologia de obţinere a vinurilor cu D.O.C. ”ÎNSURĂŢEI”

a). Tehnologia de producere a vinurilor albe:

Strugurii se culeg dupa atingerea momentului maturităţii depline,la un conţinut in zaharuri corespunzător realizarii vinurilor cu D.O.C., manual sau mecanizat.

La cramă se face recepţia calitativă şi cantitativă. Strugurii se basculează in buncăr,unde se tratează cu enzime pectolitice de macerare şi limpezire, după care se desciorchineaza. Mustuiala este protejata cu o soluţie de SO2,

pană la o concentraţie de 30g/hl, apoi ajunge in presă.

Se separă mustul ravac de mustul de presă; mustul ravac se transvazează in cisterne, in vederea decantării gravitaţionale, timp de 18-20 ore, cu frig, sau deburbarea prin flotaţie, după care partea limpede se trage in cisterne cu fermentare dirijată.

Partea grosiera ramasă după decantare se filtrează, iar mustul rezultat in urma filtrării se amestecă cu partea limpede. Mustul limpede se insamanţează cu levuri selecţionate.

In partea a doua a fermentării este benefică o aerare sau o microoxigenare a mustului.

Fermentarea are loc la o temperatură de 12-18 °C . Dupa fermentarea vinului nou se face corecţia de SO2 pană la 30-35 g/hl si plinul vaselor, urmată de o bentonizare, 0.5-1 g/l in funcţie de rezultatele testelor de laborator.

După decantarea bentonitei, partea limpede se separă, se stochează in funcţie de destinaţia pe care urmează să o parcurga vinul, in cisterne.

Inainte de imbuteliere se fac filtrări mai fine, (se condiţionează) dupa care se transferă la imbuteliere conform cerinţelor.

La vinurile aromate cu DOC se utilizează aceeasi tehnologie ca la vinurile albe nearomate, cu particularitatea că se lasa mustuiala la macerare peliculara un timp mai indelungat (10-30 h) funcţie de soi.

Pe tot parcursul fluxului tehnologic la vinul alb incepand din buncăr se poate utiliza gheaţa carbonică, CO2 gazos sau azot pentru protecţia aromelor primare si proteţie antioxidativă.

 

b). Tehnologia de producere a vinurilor roşii :

Recoltarea strugurilor se face la maturarea fenolică, la maturitatea tehnologică privind conţinutul in antociani. Strugurii, culeşi manual sau mecanizat, sunt transportaţi la cramă in bene de transport, avand proteţie antioxidantă. Se face recepţia cantitativă , prin cantărire pe pod, basculă şi recepţia calitativă, prin vizualizarea stării de sanatate a strugurilor şi determinarea conţinutului in zaharuri, refractometric.

In continuare, după recepţia strugurilor are loc prelucrarea acestora, care se poate face clasic (macerare-fermentare pe bostină) sau eventual prin aplicarea de tratament termic, in anii cu favorabilitate redusă.

Prima etapă in procesul de prelucrare a strugurilor o reprezintă desciorchinarea şi zdrobirea acestora, prin zdrobirea boabelor se uşurează trecerea polifenolilor din pieliţe in must,in timpul macerării – fermentării pe boştină.

Administrarea taninurilor, SO2 şi acidului ascorbic pentru protecţie antioxidantă, drojdiilor selecţionate şi a enzimelor, in cazul fermentaţiei clasice, se face direct pe struguri, mustuialǎ sau in must.

Pe masura introducerii mustuielii in recipienţii de macerare – fermentare, se face injectarea, direct in conducta de mustuială a soluţiei de SO2 pentru proteţie antioxidantă şi antiseptică şi extragerea mai rapidă a antocianilor din pieliţa boabelor.

Macerarea-fermentarea se face in autovinificatoare (echipate cu instalaţii pentru recircularea şi răcirea controlată a mustului ), vinificatoare şi cisterne şi durează in jur de 7-20 zile, la temperaturi cuprinse intre 25-28 grade C, un rol foarte important avand aerarea mustuielii (polimerizarea antocianilor ).

Prin acest proces de natură fizico-chimică , se realizează extracţia fracţionată a compuşilor polifenolici şi a aromelor primare din struguri, in timpul contactului prelungit al mustului cu boştina. Astfel vinul roşu dobindeşte cele patru caracteristici de bază : culoare, tanin, extract şi arome primare.

Separarea mustului in fermentare de bostină, se face prin scurgerea gravitatională a ravacului şi presarea boştinei cu prese discontinui, atunci cand densitatea mustului in fermentare a ajuns la maxim 1,010.

La sfirşitul fermentaţiei alcoolice se declansează fermentaţia malolactică, absolut necesară vinurilor roşii deoarece conferă supleţe, catifelare, rotunjime acestora, precum şi stabilitatea culori şi stabilizarea biologica. 

Factorii cei mai importanţi care se urmăresc in timpul fermentaţiei malolactice sunt : Ph –ul vinului, conţinutul in sulf ,temperatura vinului ,incărcătura de bacterii malolactice.

Controlul fermentaţiei malolactice se face prin cromatografie, urmărindu-se dispariţia acidului malic din vin.

La sfirşitul fermentaţiei malolactice vinul se sulfitează, bentonizează (optional), se trage de pe drojdie, se separă centrifugal, se filtrează prin filtrul tangenţial, urmează refrigerarea in flux continuu, efectuarea de analize fizico –chimice, după care se trage in cisterne sau bariq-uri in vederea maturării.

 

c) Pentru producerea vinurilor roze se aplică tehnologia specifică obţinerii vinurilor albe, la strugurii negri.

 

XI. Caracteristicile analitice şi organoleptice ale vinurilor la punerea lor în consum

Fiecare soi are capacitatea de a acumula in mod diferit zahar in boabe, aceasta stand la baza calitaţii vinurilor obţinute.

In funţie de soi, de condiţiile anului şi de momentul culesului ,in denumirea de origine controlată ”INSURĂŢEI” se pot obţine o varietare mare de vinuri, de la seci pană la dulci, oferind astfel o imagine elocventă a diversitaţii calitative sub care se poate realiza producţia de vinuri.

 

a) Caracteristicile analitice :

Vinurile cu D.O.C. ”INSURĂŢEI” trebuie să prezinte următoarele caracteristici de compoziţie:

tărie alcoolică dobanditaă : minim 11,00% vol.;

tarie alcoolică totală: max 15,00% vol.;

aciditate totală (acid tartric ) : minim 4,50 g/l;

aciditate volatilă (acid acetic ):

maxim 1,08 g/l la vinul alb sau roze,

maxim 1,20 g/l la vinul roşu.

dioxid de sulf total, maxim :

150 mg/l pentru vinuri roşii seci;

200 mg/l pentru vinuri albe şi roze seci;

200 mg/l pentru vinuri roşii, al căror conţinut in zaharuri este mai mare sau egal cu 5 g/l;

250 mg/l pentru vinuri albe şi roze, al căror conţinut in zaharuri este mai mare sau egal cu 5 g/l;

dioxid de sulf liber: 10-50 mg/l, in funcţie de tipul de vin, astfel:

la vinurile roşii seci, 10-40 mg/l,

la vinurile albe şi roze seci, 15-45 mg/l,

la vinurile cu rest de zahăr, 20-50 mg/l.

 

b)Caracteristici organoleptice:

Vinurile cu D.O.C.”Insurăţei” sunt caracterizate prin prospeţime şi fructuozitate, cele obţinute din soiuri albe aromate si semiaromate au o pregnantă caracteristică de soi (arome si buchet de invechire) iar cele roşii conţin taninuri catifelate ce temperează asprimea şi astringenţa specifică soiurilor.

 

VINURI ALBE

Băbească gri:

poate fi numit ca Pinot gris romanesc.

Vin ce prezintă mare fineţe, se caracterizează printr-o compozţie armonioasă, sunt catifelate dar in acelaşi timp bogate, cu o aromă complexă ce aminteşte de floarea de salcam, iar lăsat puţin la aer aromele se duc spre busuioc.Vin cu reflexe galben-verzui, obişnuit sec, cu aciditate mai ridicată, plin de prospeţime şi supleţe, atunci cand este

consumat tanar.

După un an de invechire capătă valenţe cu totul deosebite, neintalnite la alte soiuri din podgorie.

După cum ii spune şi numele, soiul provine din Băbească neagră, străvechi soi autohton descinzand direct din Vitis Silvestris, viţa sălbatică.

Rezultatul a fost un soi alb remarcabil, cu poteţial in podgoria Insurăţei, vinul remacandu-se astfel prin unicitate. Note de citrice şi măr verde susţinute şi echilibrate de o aciditate invioratoare.Gustul este proaspăt cu o fructuozitate

intensă şi un finiş relaxant.

 

Aligoté:

este o varietate de viţă de vie utilizată pentru a produce sortimentul de vin cu acelaşi nume.

Este un vin alb, cu un gust specific uşor de pelin şi de cicoare, alţii identificand miasme de fructe.

Este un vin demisec spre sec, originar din zona Burgundia (Franţa), de unde s-a răspandit, aclimatizandu-se foarte bine in Romania.

 

Fetească regală:

defineşte potenţialul oenologic al podgoriei Insurăţei, vinul fiind apreciat pentru fructuozitate şi prospeţime. Se impune prin echilibrul intre componente, aroma discretă şi plăcută, care se aseamănă cu aroma florilor de camp.

Datorită climatului vinurile se caracterizează printr-o aciditate echilibrată. Buchet discret de fructe tropicale impletit armonios, bun de consumat vara.

Senzaţie de prospeţime şi confort.

 

Riesling italian:

vin de inaltă calitate cu o prospeţime şi fructuozitate aparte, de culoare verzui spre galben-pai.

Conţinutul ridicat in extract şi glicerol, ii conferă catifelare şi o oncuozitate la gust.

Vinul tanăr are arome de fermentare funcţie de drojdiile utilizate, iar mirosul şi gustul sunt intr-o armonie echilibrată. Sunt vinuri pline, ferme, echilibrate gustativ.

 

Fetească albă:

vin catifelat şi corpolent, extractiv. Fermentat la temperatură scăzută poate dezvolta o aromă secundară de fermentaţie, care poate să-i confere o savoare cu totul excepţională; vinurile pot fi seci sau demiseci, cu conţinut echilibrat in alcool (tarie 11,50% - 12,00%) şi aciditate, caracterizate prin mare fineţe.

 

Pinot gris:

este un vin cu aromă fină, gust dulce-amărui uşor condimentat.

Se impune prin bogăţia in componente şi extractivitate, prin fineţe deosebită.

Savoarea bogată şi complexă, dă o notă personală vinului de Pinot gris de Insurăţei.

Dintre soiurile cultivate, Pinot gris dovedeste cea mai ridicată capacitate de acumulare şi concentrare a zaharurilor.

Vinurile sunt alcoolice pline, vigurose, onctuoase. Prin invechire ating valori calitative deosebite.

 

Chardonnay:

vinuri ce prezintă mare fineţe, se caracterizează printr-o compoziţie armonioasă, sunt catifelate dar in acelaşi timp bogate, cu o aromă ce aminteşte de cea a untului şi florii de salcam.

Aceste vinuri impresioneză prin calitatea lor perfect echilibrată iar buchetul pe care-l capătă in timp ii conferă o nuanţă originară de migdale dulci.

 

Riesling de Rhin:

din podgoria Insurăţei, este un vin care are o culoare galben verzui; cultivat corect, va oferi o savoare specifică şi complexă. Este un vin pretabil la invechire. Cu o aciditate mai ridicată, are aromă şi gust de grapefruit, include arome florale, arome de miere si mosc.

 

VI NURI ROŞII

Băbească neagră:

soi destinat producerii vinurilor rosii de aleasa calitate;produce vinuri cu o culoare asemanatoare cu Pinot noir, limpede stralucitoare, bine rotunjite, cu miros de fructe de pădure roşii coapte, fragi, zmeură , cu gust plăcut condimentat , taninuri bine definite dezvoltand un buchet puternic prin invechire

 

Fetească neagră:

este soiul autohton care asigură in mod constant vinuri rosii de calitate superioară. Miros discret de fructe de pădure negre (coacăze, afine) şi prune uscate, moale, catifelat, corpolent gust echilibrat, consistent, lejer, fructuos şi cu o aciditate echilibrată.

 

Cabernet Sauvignon:

produce vinuri cu o calitate impunătoare, impresionand prin culoarea lor roşu rubiniu inchis.

Aroma discretă de coacăze negre, fin la miros, plăcut, extractiv, corpolent, catifelat, oferă o senzaţie plăcută gustativă de plinătate şi armonie a componentelor sale, caracterizat prin extractivitate, vigoare, buchet vanilat.

Astringenţa dată de bogătia in taninuri ii conferă o notă bărbatească , robustă. Ating apogeul calitativ după o maturare la vas de aproximativ 2 ani, urmată de invechire la sticlă de cel putin 6 luni.

 

Syrah:

produce vinuri cu o fructuozitate specifica şi o culoare intensă, extractive, rotunjite, ce dezvoltă un buchet puternic prin invechire.

Este un vin roşu, cu un minunat buchet floral, ce aminteşte de fructele negre de pădure, condimente, ciuperci, fum, tutun. Densitatea sa este peste medie, de obicei cu un inalt nivel de acid tanic.

 

XII. Condiţiile de comercializare

Vinul cu D.O.C. ”INSURĂŢEI” poate fi comercializat către consumatorul final doar imbuteliat, cu respectarea prevederilor prezentului caiet de sarcini.

Este permisă comercializarea in vrac in vederea imbutelierii ;

in acelaşi areal viticol,

in areale aflate in imediata vecinătate,

intr-un areal situat in aceeaşi unitate administrativă sau

in cadrul unei unităţi administrative invecinată.

Ambalarea vinurilor cu denumire de origine controlată ”INSURĂŢEI” se face, in mod obligatoriu, in butelii de sticlă de la 0,187 l pană la 1,5 litri şi /sau in Bag in Box cu capacitate maximǎ de pana la 3 litri.

Inchiderea acestora se face cu dopuri de plută, din derivate de plută, din alte materiale admise in comerţul internaţional sau prin inchidere filetată asigurată.

In sistemul de ambalare şi etichetare pentru vinurile cu denumire de origine controlată ”Insurăţei” se folosesc eticheta principală şi contraeticheta cu următoarele indicaţii obligatorii şi facultative.

 

1. Indicaţii obligatorii :

a) denumirea la vanzare : vin cu denumire de origine controlată, insoţită de una dintre menţiunile tradiţionale:

C.M.D.- cules la maturitate deplină,

C.T.- cules tarziu,

C.I.B.-cules la innobilarea boabelor, abreviată sau nu;

b) numele denumirii de origine controlată ”Insurăţei”;

c) volumul nominal al produsului conţinut de butelie, in mililitri, centilitri, decilitri sau litri;

d) tăria alcoolică dobandită a vinului, exprimată in procente volume;

e) numarul lotului care să permită identificarea datei imbutelierii

f) tipul vinului dat de conţinutul său in zaharuri:

sec pentru vinul cu un conţinut de zahar mai mic de 4,00 g/l

demisec, pentru vinul cu un conţinut de zahar cuprins intre 4,01 si 12,00 g/l;

demidulce, pentru vinul cu un conţinut de zahar cuprins intre 12,01 si 45,00 g/l

dulce, pentru vinul cu un conţinut de zahar mai mare de 45,01 g/l

g) numărul R.I.V. (numărul din Registrul Industriilor Viticole;

h) menţiunea ,,conţine sulfiţi”;

i) Indicarea provenienţei („vin din Romania” sau „produs in Romania”)

j) numele şi adresa imbuteliatorului

 

2. Indicaţii facultative:

a) denumirea soiului/soiurilor in cazul vinului cu denumire de origine controlata “Insurăţei”:

- in cazul in care se utilizează numele unui singur soi de viţă de vie sau un sinonim al acestuia, produsul să fi fost obţinut in proporţie de 100% din soiul menţionat;

- in cazul in care se utilizează două, trei sau mai multe soiuri de vin sau sinonimele lor, produsul in cauză să fi fost obţinut in proporţie de 100% din soiurile menţionate, soiurile trebuie să fie menţionate in ordinea descrescătoare a proporţiei, utilizandu-se caractere de aceeaşi dimensiune;

b) marca comercială, cu condiţia ca ea să nu creeze confuzii cu denumirea de origine controlată;

c) anul de recoltă, cu condiţia ca vinul să provină in proporţie de cel puţin 85% din anul indicat;

d) culoarea specifică;

e) alte menţiuni, in conformitate cu legislaţia in vigoare

f) distincţii acordate, numai pentru lotul in cauză

g) „Fermentat/maturat in baric din lemn de stejar” sau, „Fermentat/maturat in prezeţa aşchiilor

de lemn de stejar”.

h) Menţiuni facultative privind imbutelierea la „castel”, „podgorie” „proprietate”, etc.

Indicaţiile obligatorii vor fi grupate in acelaşi camp vizual şi prezentate cu caractere clare, lizibile, de neşters şi suficient de mari pentru a ieşi bine in evidenţă de pe fondul pe care sunt imprimate şi pentru a putea fi distinse clar dintre celelalte indicaţii scrise şi desenate.

Menţiunile obligatorii referitoare la importator şi numărul lotului, cat şi menţiunea „conţine sulfiţi” pot fi inscrise in afara campului vizual in care figurează celelalte indicaţii obligatorii.

 

XIII. Menţiuni tradiţionale

Vinurile cu denumirea de origine controlată ”Insurăţei”, pot purta urmatoarele menţiuni tradiţionale:

- C.M.D. – cules la maturitatea deplină,

C.T. – cules târziu  

C.I.B. – cules la înnobilarea boabelor,

date de conţinutul in zaharuri la recoltarea strugurilor, in conformitate cu prevederile prezentului caiet de sarcini şi pot fi utilizate numai pentru descrierea vinurilor cu D.O.C. ”Insurăţei”. 

Aceste menţiuni pot fi scrise pe eticheta principală, fie in intregime, fie prescurtat, astfel:

D.O.C. – C.M.D., D.O.C. – C.T. sau D.O.C. – C.I.B..

- Rezervă - In cazul vinurilor maturate minim 6 luni in vase de stejar şi invechite in sticlă timp de cel puţin 6 luni

- Vin de vinotecă - In cazul vinurilor maturate minim un an in vase de stejar şi invechit in sticlă timp de cel puţin 4 ani.

 

XIV. Declasarea vinului cu denumire de origine controlată “ÎNSURĂŢEI”

In cazurile in care vinurile nu indeplinesc in totalitate condiţiile de a fi valorificate cu denumirea de origine controlată ”Insurăţei”,, sau dacă pierd aceste condiţii, ele vor fi declasate in categorii inferioare pe baza unor proceduri elaborate de O.N.V.P.V..

1.Declasarea vinurilor cu D.O.C. se stabileşte de către O.N.V.P.V. dacă:

a) vinul a suferit alterări din punct de vedere calitativ;

b) vinul a fost supus unor tratamente sau practici oenologice neautorizate pentru această categorie de calitate.

2. In faza de producţie, păstrare sau invechire, producătorul poate să solicite O.N.V.P.V. declasarea vinului cu D.O.C. la altă categorie.

 

XV. Autoritatea de control şi controlul respectării specificaţiilor produsului

Autoritatea cu competenţe de control, clasare şi certificare şi gestiunea vinului cu denumire de origine controlata ”Insurăţei” este Oficiul Naţional al Viei şi Produselor Vitivinicole (O.N.V.P.V.), prin Inspectoratul Teritorial.

Adresa Inspectoratului teritorial O.N.V.P.V.: str. Republicii nr. 5; Tel:0040237.222.593,

0040237.622.200; Fax: 0040237.622.594; e-mail: vrancea@onvpv.ro, Focsani, jud. Vrancea.

Autorizarea plantaţiilor producătoare de struguri cu D.O.C., evidenţa vinurilor cu D.O.C., clasarea şi declasarea acestora şi eliberarea Certificatelor de atestare a dreptului de comercializare pentru vinurile obtinute in denumirea de origine controlată ”Insurăţei” se face la solicitarea producătorilor care se supun condiţiilor din prezentul caiet de sarcini,in baza procedurilor elaborate de către O.N.V.P.V.

Controlul in vederea clasării vinului, este efectuat de către Comisia de examinare constituită la nivelul denumirii de origine controlată „INSURĂŢEI”; constă in:

a) examinarea analitică a vinurilor, care presupune verificarea buletinului de analiză ce trebuie să conţină cel puţin următorii parametrii:

tăria alcoolică totală şi dobandită;

aciditate totală;

aciditate volatilă;

dioxid de sulf total;

zaharuri reducatoare

b) examinarea organoleptică, care constă in verificarea caracteristicilor, aşa cum sunt descrise la cap. XI (aspect, culoare, gust, miros )

c) verificarea condiţiilor prevăzute in caietul de sarcini.

Comisia de examinare care efectueaza controlul menţionat la lit. a) şi lit.b) este alcătuită din inspectorii de specialitate ai O.N.V.P.V., membrii A.D.A.R. şi reprezentanţi ai asociaţiei producătorilor din arealul delimitat Insurăţei sau ai organizaţiei de producători recunoscute la nivel naţional.

Metodologia de control aplicată de O.N.V.P.V., prin intermediul inspectorilor de specialitate, se realizează prin:

eşantionare şi

control sistematic in toate fazele de producţie.

In scopul verificării conformităţii cu caietul de sarcini, O.N.V.P.V. verifică:

instalaţiile utilizate la obţinerea vinurilor conform prevederilor prezentului caiet de sarcini

produsele in orice etapă a procesului de producţie, inclusiv cea a ambalării, pe baza unui plan elaborat de către autoritatea competentă şi care a fost adus la cunoştinţa operatorilor, care acoperă fiecare etapă de fabricare a vinului

 

XVI. ALTE ASPECTE

Dreptul de comercializare a vinurilor DOC se acordă prin Certificate de atestare a dreptului de comercializare conform prevederilor legale şi instrucţiunilor ONVPV.

La solicitarea asociaţiilor de producători sau ale producătorilor, pentru evaluarea vinurilor cu denumire de origine controlata „INSURĂŢEI”, se constituie periodic Comisii de degustare.

Vinurile cu denumire de origine controlata „INSURĂŢEI” vor fi analizate pe loturi, atat din punct de vedere organoleptic cat şi fizico-chimic.

Asociaţia de producători reprezentativă din cadrul denumirii de origine „INSURĂŢEI” stabileşte criteriile de selecţie a reprezentantului/reprezentanţilor producătorilor din cadrul Comisiei de degustare.

 

Modificări ale specificaţiilor produsului

Asociatia de producatori reprezentativa, conform legislaţiei in vigoare, poate solicita aprobarea unei modificări a specificaţiilor prevăzute in prezentul caiet de sarcini pentru denumirea de origine controlată ”Insurăţei”, in special pentru a ţine cont de evoluţia cunoştinţelor ştiinţifice şi tehnice in domeniu sau pentru a redefini aria geografică.

 

.

...in production...

visit also EUROPEAN WINES

----

...in lavorazione...

visitate anche EUROPEAN WINES

 

 

VISIT THE SITES BELOW

---

VISITATE I SITI IN CALCE

O

CLICCATE QUI