CRIŞANA DOC
SIMLEU SILVANIEI SPUMANT DOC
VIGNETI VALEA POMILOR SAMSUD
CRIŞANA
D.O.C.
CAIET DE SARCINI
(fonte ONVPV)
i.DEFINIŢIE
Denumirea de origine controlată “CRIŞANA” se atribuie vinurilor obţinute din struguri produşi în arealul delimitat pentru această denumire, cu condiţia respectării tuturor prevederilor din prezentul caiet de sarcini.
II. LEGĂTURA CU MEDIUL GEOGRAFIC
Calitatea şi caracteristicile vinurilor produse în arealul delimitat pentru denumirea de origine controlată “CRIŞANA” se datorează în mod esenţial mediului geografic, cu factorii săi naturali şi umani.
Factorul natural caracteristic este zona Crişului Repede, mărginită la nord de muntele Şes, dealurile line aproape de câmpie şi influenţa climatului Central-European, care determină o anumită diminuare a resurselor de temperatură şi o suplimentare a regimului pluviometric. Iernile aici sunt mai blânde, iar terenurile viticole sunt bine însorite şi ocupă locuri adăpostite de vânturi şi curenţi reci.
Date ecoclimatice: temperatura medie anuală 9,6 oC, suma precipitaţiilor anuale 626 mm, suma temperaturilor active 3.125 oC, suma orelor de insolaţie 1.301 şi suma precipitaţiilor active 389 mm.
Umiditatea relativă a aerului este de circa 75 %, media pe 10 ani. Aptitudinea oenoclimatică a regiunii viticole (indicele termoheliohidric) este 4.287, favorabilă îndeosebi vinurilor albe, soiurile roşii dând vinuri roze de mare fineţe şi calitate.
Scăderea importantă a cantităţii de precipitaţii în lunile august, septembrie şi octombrie oferă condiţii mai bune de încălzire a solului şi de maturare certă a recoltei, cu premise mai sigure pentru o stare fitosanitară bună a strugurilor. Micşorarea remercabilă a nivelului temperaturilor medii ale aerului, cu 3-4 oC, în luna septembrie, duce la păstrarea componentelor sensibile la temperaturi mai ridicate – arome, acizi – în struguri.
Zonă cu tradiţie în activitatea viticolă, arealul delimitat pentru D.O.C. “CRIŞANA” se remarcă prin toponimia localităţilor, întâlnindu-se multe localităţi în a căror denumire apar cuvintele „vie” şi „vin”: Valea Vinului, Viile Satu Mare, Ardud-Vii, Halmeu-Vii, Oraşu Nou-Vii, Turulung-Vii, Viile Jacului, Viile Apei.
III. DELIMITAREA TERITORIALĂ PENTRU PRODUCEREA VINULUI CU D.O.C.
”CRIŞANA”
1.Arealul delimitat pentru producerea vinurilor cu denumirea de origine controlată “CRIŞANA”, poate cuprinde două subdenumiri şi se întinde pe teritoriul judeţelor Bihor şi Sălaj, astfel:
1.1. Subdenumirile “DIOSIG” şi “BIHARIA”:
Judeţul Bihor:
Comuna Biharia:
satul Biharia;
Comuna Cetariu:
satele: Şişterea, Paleu;
Comuna Diosig:
satele: Diosig, Vaida;
Comuna Săcuieni:
satele: Săcuieni, Cadea;
Comuna Sălard:
satele: Sălard, Sântimreu;
Comuna Ciuhoi;
satete: Sâniob, Ciuhoi;
1.2. Subdenumirea “ŞIMLEUL SILVANIEI”:
Judeţul Sălaj:
Oraşul Şimleul Silvaniei:
localităţile: Şimleul Silvaniei şi Cehei;
Comuna Nuşfalău:
satele: Nuşfalău, Bilghez, Boghiş;
Comuna Ip:
satele: Ip, Zăuan, Zăuan-Băi;
Comuna Camăr:
satul Camăr;
Comuna Pericei:
satele: Pericei, Bădăcin, Sici;
Comuna Carastelec:
satul Carastelec;
Comuna Crasna:
satul Crasna;
Comuna Măerişte:
satele: Uileacu Şimleului, Doh;
Oraşul Zalău:
localitatea Zalău;
Comuna Şamşud:
satul Şamşud;
Comuna Sărmaşag:
satele: Sărmaşag, Ilisua, Lompirt;
Comuna Dobrin:
satele: Dobrin, Doba;
Comuna Crişeni:
satele Crişeni, Gârceiu;
Comuna Horoatu Crasnei:
satul Horoatu Crasnei;
Comuna Hereclean:
satele Hereclean: Dioşod, Guruslău, Badon
Comuna Bocşa:
satele Bocşa, Borla;
Comuna Coşeiu:
satele: Coşeiu, Archid.
2. Denumirea de origine controlată “CRIŞANA” poate fi completată, în funcţie de interesul producătorilor, cu una din următoarele denumiri de plai viticol:
BIHARIA, DIOSIG, SĂCUENI, SĂLARD, SÂNIOB, DEALUL ŞIMLEULUI, ZALĂU, ŞAMŞUD, SĂRMAŞAG.
IV. SOIURILE DE STRUGURI
Soiurile de struguri care pot fi folosite pentru obţinerea vinurilor cu D.O.C. “CRIŞANA” sunt următoarele:
soiuri albe:
Muscat Ottonel, Sauvignon, Traminer roz, Pinot gris, Fetească regală, Fetească albă, Riesling italian, Riesling de Rhin, Chardonnay, Mustoasă de Măderat,
Sortiment alb (care provine în diferite asamblări, din soiurile albe menţionate)
soiuri roşii:
Cabernet Sauvignon, Merlot, Pinot noir, Fetească neagră, Burgund mare, Syrah,
Sortiment roşu (care provine în diferite asamblări, din soiurile roşii menţionate)
V. PRODUCŢIA DE STRUGURI (q/ha)
Dacă vinurile vor purta menţiunea tradiţională C.M.D. – cules la maturitatea deplină:
maxim 80,00 q/ha la soiurile:
Muscat Ottonel, Sauvignon, Traminer roz, Pinot gris, Chardonnay, Cabernet Sauvignon, Pinot noir, Fetească neagră;
maxim 100,00 q/ha la soiurile:
Merlot, Riesling italian, Riesling de Rhin, Fetească albă, Burgund mare, Syrah;
maxim 120,00 q/ha la soiurile:
Fetească regală, Mustoasă de Măderat
Dacă vinurile vor purta menţiunea tradiţională C.T. – cules târziu:
maxim 70,00 q/ha la soiurile:
Muscat Ottonel, Sauvignon, Traminer roz, Pinot gris, Chardonnay, Cabernet Sauvignon, Pinot noir, Fetească neagră;
maxim 80,00 q/ha la soiurile:
Fetească albă, Merlot, Syrah.
VI. RANDAMENTUL ÎN VIN (hl/ha)
Dacă vinurile vor purta menţiunea tradiţională C.M.D. – cules la maturitatea deplină:
maxim 52,00 hl/ha la soiurile:
Muscat Ottonel, Sauvignon, Traminer roz, Pinot gris, Chardonnay, Cabernet Sauvignon, Pinot noir, Fetească neagră;
maxim 65,00 hl/ha la soiurile:
Merlot, Riesling italian, Riesling de Rhin, Fetească albă, Burgund mare, Syrah;
maxim 78,00 hl/ha la soiurile:
Fetească regală, Mustoasă de Măderat;
Dacă vinurile vor purta menţiunea tradiţională C.T. – cules târziu:
maxim 46,00 hl/ha la soiurile:
Muscat Ottonel, Sauvignon, Traminer roz, Pinot gris, Chardonnay, Cabernet Sauvignon, Pinot noir, Fetească neagră;
maxim 52,00 hl/ha la soiurile:
Fetească albă, Merlot, Syrah.
VII. CALITATEA STRUGURILOR LA RECOLTARE
Strugurii destinaţi producerii vinului materie primă pentru vinul cu denumire de origine ”CRIŞANA” trebuie să fie sănătoşi, cu boabele nezdrobite.
Strugurii trebuie să fie introduşi cât mai urgent în procesul de fabricaţie.
Conţinutul de zahăr la recoltare trebuie să fie de minim:
170,00 g/l la soiurile:
Fetească regală, Riesling italian, Riesling de Rhin, Mustoasă de Măderat,
Sortiment alb, Burgund mare, Sortiment roşu,
dacă vinurile vor purta menţiunea tradiţională C.M.D.;
187,00 g/l la soiurile:
Muscat Ottonel, Sauvignon, Traminer roz, Pinot gris, Chardonnay, Fetească albă, Cabernet Sauvignon, Merlot, Pinot noir, Fetească neagră, Syrah,
dacă vinurile vor purta menţiunea tradiţională C.M.D.;
220 g/l la soiurile albe
213 g/l la soiurile roşii,
dacă vinurile vor purta menţiunea tradiţională C.T.
VIII. CARACTERISTICILE ŞI PRACTICILE CULTURALE ALE PLANTAŢIILOR
Plantaţiile din care se obţin vinurile D.O.C. trebuie să aibă o puritate de soi de cel puţin 80%.
Butucii-impurităţi din aceste plantaţii vor face parte numai din soiuri aparţinând speciei Vitis vinifera, iar strugurii acestor soiuri se vor separa la cules de cei ai soiului ce stă la baza produce rii vinului pentru care se acordă denumirea de origine.
Verificarea condiţiei de puritate de soi a materiei prime se face cu ocazia recepţionării strugurilor la cramă.
puritatea de soi a strugurilor va fi de 100% pentru producerea de vinuri care se valorifică cu denumire de soi;
o stare bună de sănătate - proporţia boabelor avariate nu poate fi mai mare de 10%,
densitatea plantatiei: minim 3.000 plante / ha,
irigarea: admisă numai în anii secetoşi cu notificarea O.N.V.P.V., atunci când conţinutul apei în sol pe adâncimea de 100 cm scade la 50% din IUA, prin folosirea unor norme moderate de udare (400-600 mc/ha).
recoltarea în verde - reducerea numărului de ciorchini la intrarea în pârgă când producţia potenţială depăşeşte limitele maxime admise prin caietul de sarcini.
Fertilizarea se va realiza prin aplicare de îngrăşăminte organice o dată la 4-5 ani, precum şi prin administrarea de îngrăşăminte chimice în doze moderate (fertilizarea cu azot în doză de maximum 75 hg/ha).
În plantaţii se va asigura o protecţie fitosanitară eficientă pentru realizarea unei stări de bună sănătate a recoltei. În toamnele ploioase, cu pericol de atac de mucegai, se recomandă applicare desfrunzitului parţial în zona strugurilor la butucii cu masă foliară bogată.
În plantaţiile din arealul D.O.C. ”CRIŞANA” producătorii au obligaţia de a asigura conservarea amenajărilor pedo- şi hidroameliorative existente pe suprafeţele pe care le deţin.
În acest scop ei trebuie să asigure întreţinerea taluzurilor pe terenurile terasate, curăţarea şi repararea canalelor de dirijare a apelor pe versanţi, conservarea căilor de acces, a drumurilor de exploatare şi a zonelor de întoarcere.
IX. PRACTICILE OENOLOGICE ADMISE
Arealul delimitat pentru denumirea de origine controlata ”CRIŞANA” se încadrează în zona viticolă C I.
Strugurii provin în proporţie de 100% din arealul delimitat
Practicile şi tratamentele oenologice se efectuează conform cu legislatia in vigoare.
Vinul produs în arealul delimitat pentru denumirea de origine controlata ”CRIŞANA”
are o tărie alcoolică naturala de min. 10,00 % vol.
a) Utilizarea bucăţilor din lemn de stejar
Bucăţile de lemn de stejar se utilizează la fabricarea vinurilor şi pentru a transmite vinului anumiţi constituenţi care provin din lemnul de stejar.
Bucăţile de lemn trebuie să provină exclusiv din speciile Quercus.
Dimensiunile particulelor de lemn trebuie să fie de aşa natură încât cel puţin 95% din greutate să fie reţinute de o sită cu ochiuri de 2 mm (sau 9 ochiuri).
b) Îndulcirea este autorizată numai în stadiul de producţie şi numai cu must concentrat rectificat, în interiorul regiunii în care este obţinut vinul în cauză. Se poate utiliza must de struguri sau must de struguri concentrat numai dacă acesta provine din soiul şi din arealul în care este obţinut vinul supus îndulcirii.
c) Cupajarea se poate face doar între categorii diferite de vinuri sau musturi, cu condiţia ca acestea să provină din arealul respectiv.
d) Acidificare şi dezacidificare
Acidificarea mustului de struguri, mustului de struguri parţial fermentat, vinului nou aflat încă în fermentaţie se poate face doar până la limita maximă de 1,50 g/l, exprimată în acid tartric sau 20 miliechivalenţi pe litru, iar acidificarea vinurilor se poate face doar până la limita maximă de 2,50 g/l, exprimată în acid tartric, sau 33,30 miliechivalenţi pe litru.
Dezacidificarea vinurilor se poate face doar până la limita maximă de 1 g/l, exprimată în acid tartric, sau 13,30 miliechivalenţi pe litru.
Mustul de struguri destinat concentrării poate face obiectul unei dezacidificări parţiale.
Acidificarea şi dezacidificarea aceluiaşi produs se exclud reciproc.
e) Proceduri privind acidificarea şi dezacidificarea ce fac in conformitate cu legislatia in vigoare.
f) Limite pentru utilizarea anumitor substanţe:
bioxid de carbon utilizat să nu depăşească 2 g/l în vinul astfel tratat ;
acidul citric utilizat să nu depăşească 1 g/l în vinul astfel tratat ;
acid metatartric utilizat să nu depăşească 100 mg/l .
X. TEHNOLOGIA DE OBŢINERE A VINURILOR CU D.O.C. ”CRIŞANA”
Culesul strugurilor se efectuează la maturitatea tehnologică, dictată de tipul de vin care se doreşte a fi obţinut, în funcţie de conţinutul de zaharuri din struguri la recoltare, determinat prin urmărirea mersului coacerii.
4
Transportul strugurilor trebuie să se facă în vasele în care s-au colectat în timpul recoltării, pentru a evita scurgerea mustului ravac.
Prelucrarea strugurilor trebuie să se facă evitând pe cât posibil macerarea timpurie.
Desciorchinatul parţial este obligatoriu. Simultan cu acesta se face şi zdrobirea parţială a strugurilor.
Zdrobitul strugurilor trebuie să favorizeze eliberarea sucului şi componentelor din pulpă şi pieliţă utile în timpul fermentaţiei, fără a determina strivirea sau fărâmiţarea ciorchinilor şi seminţelor.
Scurgerea mustului ravac se face pe cale gravitaţională.
Acolo unde se folosesc scurgătoare dinamice, şnecul trebuie să aibă diametru mare şi turaţie mică.
Presarea boştinei se va face numai cu prese pneumatice discontinue. Se interzice folosirea preselor continue la prelucrarea strugurilor destinaţi obţinerii de vinuri cu D.O.C. ”CRIŞANA”.
Sulfitarea se va face asupra strugurilor, mustuielii sau mustului, pentru a facilita deburbarea prin sedimentare-decantare. Se va asigura un conţunut de până la 50 mg/l dioxid de sulf total.
Asamblarea se face numai între mustul ravac şi cel de la presarea I.
Deburbarea uşoară este necesară şi recomandată.
Bentonizarea mustului limpezit se face după transvazarea lui în vasele de fermentare sau în prima parte a fermentaţiei alcoolice. Doza utilizată va fi cuprinsă între 40-80 g/l.
Adaosul de levuri sub formă de maia sau la levuri liofilizate va asigura o populaţie viabilă de levuri specializate.
Supravegherea şi conducerea fermentaţiei se va realiza prin controlul permanent al temperaturii, pentru a o menţine sub 20 oC, la vinurile albe şi sub 25 oC la vinurile roşii.
La vinurile aromate şi cu arome subtile se va conduce fermentaţia în jurul temperaturii de 17 oC. La vinurile cu rest de zahăr, sistarea fermentaţiei alcoolice se face înainte ca zahărul să fie complet metabolizat, când tăria alcoolică a vinului este cu 0,5-1 % vol. mai mică decât cea proiectată. Vinurile roşii se trag de pe depozitul de drojdii imediat după terminarea fermentaţiei alcoolice. Fermentarea malolactică la vinurile roşii este obligatorie.
Operaţiunile de depozitare, îngrijire şi condiţionare a vinurilor se vor face evitându-se contactul cu aerul şi stocarea la temperaturi mai mari de 14 oC.
Maturarea vinului se va face în decurs de 6-12 luni, în funcţie de capacitatea butoaielor, natura biologică a soiului din care provine, tipul de vin, direcţia de comercializare.
Această verigă poate avea loc în baricuri. Maturarea la baric este obligatorie pentru vinurile roşii cu D.O.C.
”CRIŞANA”.
Învechirea la sticlă minim 6 luni este recomandată pentru vinurile roşii.
Tratamentele de cleire albastră (demetalizarea) sunt necesare când conţinutul în fier este mai mare de 6 mg/l. Stabilizarea tartrică este obligatorie.
XI. CARACTERISTICILE ANALITICE ŞI ORGANOLEPTICE ALE VINURILOR D.O.C.
”CRIŞANA” LA PUNEREA LOR ÎN CONSUM
a) Caracteristicile analitice :
Vinurile cu D.O.C. „CRIŞANA” trebuie să prezinte următoarele caracteristici de compoziţie :
tărie alcoolică dobândită: minim 11,00% în volume
aciditate totală (acid tartric):
minim 5,50 g/l la soiurile albe;
minim 4,50 g/l la soiurile roşii;
aciditate volatilă (acid acetic):
18 miliechivalenti pe litru sau 1,08 g/l, pentru vinurile albe şi roze;
20 miliechivalenti pe litru sau 1,20 g/l, pentru vinurile roşii ;
25, respectiv 30 miliechivalenti pe litru, în funcţie de utilizarea menţiunilor tradiţionale.
extract sec nereducător:
minim 17,00 g/l la vinurile albe şi roze D.O.C.-C.M.D.
minim 19,00 g/l la vinurile roşii D.O.C.-C.M.D.
dioxid de sulf total, maxim:
150 mg/l pentru vinuri roşii seci;
200 mg/l pentru vinuri albe şi roze seci;
200 mg/l pentru vinuri roşii, al căror conţinut în zaharuri este mai mare sau egal cu 5,00 g/l;
250 mg/l pentru vinuri albe şi roze, al căror conţinut în zaharuri este mai mare sau egal cu 5,00 g/l;
dioxid de sulf liber:
10-50 mg/l, în funcţie de tipul de vin, astfel:
la vinurile roşii seci, 10-40 mg/l;
la vinurile albe şi roze seci, 20-40 mg/l;
la vinurile cu rest de zahăr, 20-50 mg/l;
sulfaţii, exprimaţi în sulfat de potasiu, maximum 1 g/l, cu următoarele excepţii:
maxim 1,5 g/l pentru vinurile cu învechire de cel puţin 2 ani în vase,
maxim 2 g/l pentru vinurile obţinute prin adaos de must concentrate
sodiul, maximum 60 mg/l, limită care poate fi depăşită pentru vinurile obţinute din plantaţii amplasate pe soluri sărăturoase;
diglucozidul malvidinei, maximum 15 mg/l pentru vinurile roşii obţinute din struguri proveniţi din soiuri nobile.
b) Caracteristicile organoleptice:
1. Muscat Ottonel:
Aspect: limpede, cu luciu;
Culoare: galben-pai;
Miros: nuanţe florale, delicate, aroma tipică de muscat;
Gust: tipic de muscat, fin, delicat, plin, armonios, cu o plăcută rotunjime şi nuanţă de catifelare.
2. Traminer roz:
Aspect: limpede, plăcut;
Culoare: verde-gălbui, strălucitor;
Miros: aroma petalelor de trandafir, proaspătă, plăcută;
Gust: fin, cu caşeu specific de fân proaspăt cosit, armonios.
3. Sauvignon:
Aspect: limpede, plăcut;
Culoare: galben-verzui, strălucitoare, fără urme de oxidare;
Miros: aroma suavă de flori de soc;
Gust: fructuos, plăcut.
4. Pinot gris:
Aspect: limpede, plăcut;
Culoare: alb-verzui;
Miros: aroma primară plăcută, uşor rustic;
Gust: suplu, gustos, cu nuanţă de coajă de pâine de secară, uşor amărui în post-gust.
5. Fetească albă:
Aspect: limpede, plăcut;
Culoare: alb-verzui;
Miros: aroma primară plăcută;
Gust: plăcut, conturat, asemănător mărului de vară.
6. Fetească regală:
Aspect: limpede;
Culoare: galben-verzui;
Miros: aromă de măr de vară acrişor şi flori de câmp, discretă;
Gust: savuros, particular, bine conturat, corpolent, echilibrat.
7. Riesling varietal (Riesling italian, Riesling de Rhin):
Aspect: limpede;
Culoare: alb-verzui, strălucitor;
Miros: nu are aromă primară specifică, la maturare are note minerale, de piatră;
Gust: savuros, fructuos, cu multă prospeţime, cu aciditate plăcută, curat şi sobru.
8. Chardonnay:
Aspect: limpede, plăcut;
Culoare: galben-auriu;
Miros: aromă de flori de salcâm discretă, cu nuanţe de fân cosit, uşor învechit capătă iz de unt proaspăt şi miere;
Gust: plăcut, floral, echilibrat şi omogen, cu aciditate moale, catifelată.
9. Mustoasă de Măderat:
Aspect: limpede, plăcut;
Culoare: galben-verzuie, aproape de lămâia necoaptă;
Miros: măr verde crud, proaspăt, cu note de floare de viţă de vie;
Gust: proaspăt şi răcoros, vioi datorită acidităţii ridicate, se bea tânăr, fără să necesite neapărat învechire.
10. Cabernet Sauvignon:
Aspect: limpede, translucid
Culoare: roşu-rubiniu intens, prin învechire devine roşu-cărămiziu
Miros: aromă distinctă de vegetaţie sălbatică, de iarbă, de ciorchine
Gust: ca vin tânăr este prea aspru, taninos, dur, chiar neconsumabil, necesitând minimum 2 ani de maturare la vas. Dacă este maturat în baric, capătă nuanţe discrete de vanilie.
11. Merlot:
Aspect: limpede, transparent;
Culoare: roşu-rubiniu, strălucitor, cu nuanţe teracota, după învechire;
Miros: aromă plăcută de fructe de pădure, zmeură proaspătă, se identifică perfect cu cea a strugurelui din care; provine; maturat la baric timp de 1 – 2 ani câştigă în complexitatea aromatică, amintind de lemnul de stejar şi vanilie
Gust: astringenţa este mai temperată ca la Cabernet Sauvignon, catifelarea este specifică acestui soi; aminteşte de cireşe amare, cacao, ciocolată ; prin învechire pierde puţin din onctuozitate, dar câştigă un buchet atrăgător; corpolent, rotund, lung.
12. Pinot noir:
Aspect: limpede, transparent;
Culoare: roşu-vişiniu închis, strălucitor;
Miros: aromă schimbătoare de la cireşe, căpşuni;
Gust: fin, catifelat, delicat, complex şi preţios ca o mătase lichidă.
13. Fetească neagră:
Aspect: limpede, translucid;
Culoare: roşu-granat, clar, strălucitor;
Miros: aromă complexă, originală, cu notă florală autentică;
Gust: bine constituit, plăcut şi suficient de corpolent, savuros şi atractiv.
14. Burgund mare:
Aspect: limpede, plăcut;
Culoare: roşu-granat;
Miros: aromă de fructe de pădure coapte: coacăze roşii, merişor, mure şi afine;
Gust: echilibrat, consistent, lung, lipsit de agresivitate, taninurile astringente fiind bine echilibrate.
15. Syrah:
Aspect: limpede, transparent;
Culoare: roşu-aprins;
Miros: buchet floral, cu unele note vegetale;
Gust: taninos, consistent, plin, cu nuanţe de fructe uscate.
XII. CONDIŢIILE DE COMERCIALIZARE
1. Îmbutelierea vinurilor cu denumire de origine controlată ”CRIŞANA” se face, în mod obligatoriu, în butelii de sticlă de la 0,25 litri până la 3 litri.
Închiderea acestora se face cu dopuri de plută, din derivate de plută, din alte materiale admise în comerţul internaţional sau prin închidere filetată asigurată.
În sistemul de ambalare şi etichetare, pentru vinurile cu denumire de origine controlată ”CRIŞANA” este obligatorie folosirea etichetei principale si a contraetichetei (sau eticheta secundară).
2. În etichetarea vinurilor cu denumire de origine controlată ”CRIŞANA” se folosesc următoarele
indicaţii obligatorii:
a) vin cu denumire de origine controlată însoţită de mentiunea traditionala, în funcţie de stadiul maturării strugurilor la recoltare:
C.M.D. – cules la maturitatea deplină;
C.T. – cules târziu;
b) denumirea de origine controlata ”CRIŞANA”
c) tăria alcoolică dobândită, în volume;
d) produs în România;
e) indicarea îmbuteliatorului/producătorului
f) volumul nominal al produsului conţinut de butelie, în mililitri, centilitri, decilitri sau litri;
g) data ambalării sau numărul lotului, cu posibilitatea stabilirii datei ambalării. Data ambalării se înscrie, prin marcare, pe eticheta principală sau pe contraetichetă.
h) menţiunea “conţine sulfiţi”
i) numărul R.I.V. (numărul din Registrul Industriilor Viticole).
3. În etichetarea vinurilor cu denumire de origine controlată ”CRIŞANA” pot fi folosite şi următoarele
indicaţii facultative:
a) anul de recoltă, cu condiţia ca vinul să provină în proporţie de cel puţin 85% din anul indicat;
b) denumirea soiului, dacă vinul a fost obţinut din cel puţin 85% soiul respectiv
c) tipul vinului dat de conţinutul său în zaharuri: sec, demisec, demidulce, dulce;
d) alte menţiuni, în conformitate cu legislaţia în vigoare
e) menţiuni referitoare la anumite metode de producţie ;
f) marca de comerţ, cu condiţia ca ea să nu creeze confuzii cu denumirea de origine;
g) subdenumirea de origine (BIHARIA, DIOSIG, ŞIMLEUL SILVANIEI), după caz;
h) denumirea plaiului pentru vinurile provenite în exclusivitate din exploatarea indicată,
i) numele persoanei (persoanelor) fizice şi denumirea persoanei juridice care au participat la procesul de elaborare a vinului;
j) se pot înscrie pe contraetichetă şi alte menţiuni care se referă la:
istoria vinului sau a firmei producătoare;
condiţii naturale ale arealului de producere, tehnici de cultură speciale, de cules şi de elaborare a vinurilor;
recomandări privind consumarea vinului : temperatură, asociere cu mâncăruri şi altele asemenea;
unele menţiuni suplimentare privind însuşirile senzoriale, date analitice, altele decât tăria alcoolică, indicaţii complementare asupra provenienţei, reprezentări grafice.
k) codul de bare al produsului.
4. Indicaţiile obligatorii se înscriu în acelaşi câmp vizual, pe eticheta principală.
Excepţie poate face data ambalării sau a numărului lotului şi menţiunea «conţine sulfiţi»
Indicaţiile facultative se pot înscrie fie pe eticheta principală, fie pe contraetichetă, fluturaşi sau buline.
5. Indicaţiile înscrise pe etichetă trebuie să fie citeţe şi vizibile. Termenii folosiţi în etichetare trebuie să fie înţeleşi de consumatori.
XIII. MENŢIUNI TRADIŢIONALE
Menţiunile tradiţionale:
C.M.D. – cules la maturitatea deplină
C.T. – cules târziu,
date de conţinutul în zaharuri la recoltarea strugurilor, în conformitate cu prevederile prezentului Caiet de sarcini, pot fi utilizate numai pentru descrierea vinurilor cu D.O.C. ”CRIŞANA”.
Aceste menţiuni pot fi scrise pe eticheta principală, fie în întregime, fie prescurtat, astfel:
D.O.C. – C.M.D.
D.O.C. – C.T.
În cazul vinurilor cu denumire de origine controlată “CRIŞANA”,
maturate minim 6 luni în vase de stejar
şi învechite în sticla timp de cel puţin 6 luni,
se poate utiliza la etichetare menţiunea tradiţională “Rezervă”.
În cazul vinurilor cu denumire de origine controlată “CRIŞANA”
maturate minim un an în vase de stejar
şi învechit în sticlă timp de cel puţin 4 ani,
se poate utiliza la etichetare menţiunea tradiţională “Vin de vinotecă”.
XIV. DECLASAREA VINULUI CU DENUMIRE DE ORIGINE CONTROLATĂ ”CRIŞANA”
În cazurile în care vinurile nu îndeplinesc în totalitate condiţiile de a fi valorificate cu denumirea de origine controlată ”CRIŞANA”, sau dacă pierd aceste condiţii, ele vor fi declasate în alte categorii pe baza unor proceduri elaborate de O.N.V.P.V..
1. Declasarea vinurilor cu D.O.C. se stabileşte de către O.N.V.P.V. dacă:
a) vinul a suferit alterări din punct de vedere calitativ;
b) vinul a fost supus unor tratamente sau practici oenologice neautorizate pentru această categorie de calitate.
2. În faza de producţie, producătorul poate să solicite O.N.V.P.V. declasarea unui vin cu D.O.C. în vin cu indicaţie geografică. Dacă vinul declasat nu poate fi încadrat la categoria vin cu indicaţie geografică, acesta se va încadra la alte categorii.
XV. AUTORITATEA DE CONTROL ŞI CONTROLUL RESPECTĂRII SPECIFICAŢIILOR PRODUSULUI
Controlul anual al respectării specificaţiilor produselor vinicole cu denumirea de origine controlată ”CRIŞANA” se face de către autoritatea competentă, respectiv Oficiul Naţional al Viei şi Produselor Vitivinicole (O.N.V.P.V.)
Autoritatea desemnată pentru controlul şi gestiunea denumirii de origine controlată ”CRIŞANA” este Inspectoratul Teritorial al O.N.V.P.V
Adresa Inspectorat Teritorial:
ARAD, Str. Barbu Lăutaru, Nr. 47, Bl 31, SC. A, Ap. 1,
Cod poştal 310078,
Tel. 0040 257 254 400,
e-mail: banat@onvpv.ro
Autorizarea plantaţiilor producătoare de struguri cu D.O.C., controlul vinurilor cu D.O.C., eliberarea Certificatelor de atestare a dreptului de comercializare pentru vinurile obţinute în denumirea de origine controlată ”CRIŞANA” şi declasarea acestora se face la solicitarea producătorilor care se supun condiţiilor din prezentul caiet de sarcini, în baza procedurilor elaborate de către O.N.V.P.V.
Controlul anual al vinului, efectuat de către O.N.V.P.V. constă în:
a) examinarea analitică a vinurilor, care constă în verificarea buletinului de analiză care să conţină cel puţin următorii parametrii:
tăria alcoolică totală și dobândită;
zaharuri totale, exprimate ca fructoză și glucoză;
aciditate totală;
aciditate volatilă;
dioxid de sulf total;
b) examinarea organoleptică, care constă în verificarea caracteristicilor, aşa cum sunt descrise la cap. XI (aspect, culoare, gust, miros)
c) verificarea condiţiilor prevăzute în caietul de sarcini.
Controlul menţionat la lit. a) si lit.b) este realizat de către Comisia de examinare constituită la nivelul denumirii de origine controlată ”CRIŞANA”; Comisia este alcătuita din inspectorii de specialitate ai O.N.V.P.V., membrii A.D.A.R. şi reprezentanţi ai producătorilor.
Metodologia de control aplicată de O.N.V.P.V., prin intermediul inspectorilor de specialitate, se realizează prin:
eşantionare şi
control sistematic în toate fazele de producţie.
În scopul verificării conformităţii cu caietul de sarcini, O.N.V.P.V verifică:
instalaţiile, capacitatea operatorilor de a îndeplini condiţiile prevăzute în caietul de sarcini;
produsele în orice etapă a procesului de producţie, inclusiv cea a ambalării, pe baza unui plan elaborat de către autoritatea competentă şi care a fost adus la cunoştinţa operatorilor, care acoperă fiecare etapă de fabricare a vinului.
Modificări ale specificaţiilor produsului;
Orice solicitant îndreptăţit conform legislaţiei în vigoare poate solicita aprobarea unei modificări a specificaţiilor produsului pentru denumirea de origine controlată ”CRIŞANA”, în special pentru a ţine cont de evoluţia cunoştinţelor ştiinţifice şi tehnice sau pentru a redefini aria geografică.
VIGNETI SIMLEU SILVANIEI
SIMLEU SILVANIEI
DOC
Pentru acordarea dreptului de producere a vinurilor SPUMANTE cu denumirea de origine controlată
Articolo 1.°
La Denominazione di origine controllata “Simleu Silvaniei” è riservata ai vini spumanti bianchi, ottenuti dalle uve prodotte nell’area delimitata dell’articolo 2 e nel rispetto delle condizioni e requisiti stabiliti dalla presente “decizia”.
Le condizioni generali per produrre e commercializzare vini spumanti con “denumire de origine controlată” sono stabilite dal documento tecnico e delle norme metodologiche approvate dal Ministero dell’Agricoltura con “Ordinul nr. 52/2003”, “Hotărare nr. 1134/2002”, “Ordin 128/2006”, ’Ordin nr. 690/2006.
Articolo 2.°
L’area geografica delimitata per la produzione dei vini spumanti della DOC “Simleu Silvaniei” comprende la totalità dei seguenti territori delle località: municipalità cittadine (municipii) o città (oraşe), comuni centri extra urbani (comune), villaggi (satele):
distretto di Sălaj:
comune di Şimleul Silvaniei:
villaggi di: Şimleul Silvaniei, Cehei;
Orasul (città) di Zalău:
località di Zalău;
comune di Samsud:
villaggio di Samsud;
comune di Sărmăşag:
villaggi di: Sărmăşag, Ilisua, Lompirt;
comune di Carastelec:
villaggio di Carastelec;
comune di Ip:
villaggi di Ip, Zauan, Zauan-Bai;;
comune di Camar:
villaggio di Camar;
comune di Dobrin:
villaggi di: Dobrin, Doba;
comune di Crişeni:
villaggi di: Crişeni, Garceiu;
comune di Crasna:
villaggio di Crasna;
comune di Horoatu Crasnei:
villaggi di: Horoatu Crasnei, Seredeiu;
comune di Hereclean:
villaggi di: Hereclean, Diosod, Guruslău, Badon;
comune di Bocşa:
villaggi di: Bocşa, Borla;
comune di Coseiu:
villaggi di: Coseiu, Archid;
comune di Maerişte:
villaggi di: Ulieacu, Simleului, Doh;
comune di Nuşfalău:
villaggi di: Nuşfalău, Bilghez, Borghiş;
comune di Pericei:
villaggi di: Pericei, Badacin, Sici.
Dopo la definitiva iscrizione al “catasto agricolo, sezione viticola” va eseguita la delimitazione con planimetrie cartografiche rispettando il più possibile i confini naturali dei territori interessati alla DOC.
Articolo 3.°
I vini spumanti a DOC “Simleu Silvaniei” in funzione delle tecnologie utilizzate per la loro elaborazione, si possono produrre in:
Vini spumanti con rifermentazione naturale in bottiglia (metodo classico)
utilizzando i seguenti vitigni:
Fetească Albă, Fetească Regală, Iordană, Mustoasă de Măderat, Pinot gris, Riesling italian, Sauvignon;
vini spumanti con rifermentazione naturale in autoclave (metodo Charmat):
utilizzando il vitigno Muscat Ottonel.
Articolo 4.°
La tipologia dei vini spumanti con DOC “Simleu Silvaniei” nel caso della produzione con rifermentazione naturale in bottiglia, in funzione del loro contenuto di zuccheri, viene definita secondo la richiesta dei produttori nel rispetto dell’articolo 1 delle norme metodologiche:
tipologie per contenuto di zuccheri alla commercializzazione:
Extra Brut: da 0 a 6,00 gr/l.;
Brut: da 6,00 a 15,00 gr/l.;
Extrasec: da 12,00 a 20,00 gr/l.;
sec: da 17 a 35,00 gr/l.;
demisec: da 33 a 50 gr/l.;
dolce: oltre i 50,00 gr/l.
Articolo 5.°
Per la produzione delle uve destinate alla produzione dei vini base atti a diventare vini spumanti con DOC “Simleu Silvaniei”, le condizioni di coltura delle viti prevede:
densità minima in caso di nuovo impianto: 3.330 ceppi /ettaro;
distanza minima tra i ceppi e tra i ranghi;
forma di allevamento: bassa o semialta;
sistema di potatura con il numero massimo di gemme per ceppo e per ettaro;
sistema di sostegno dei ceppi;
regime di fertilizzazione:
programma dei trattamenti antiparassitari;
operazioni in verde;
lavori del terreno;
Ogni produttore deve stabilire un calendario di interventi colturali e tecnologici propri, sulla base delle raccomandazioni tecniche delle “unità di ricerca sulla viticoltura” legate alla propria dotazione tecnica e del materiale viticolo esistente e con un livello massimo di raccolta per ettaro.
Articolo 6.°
E’ ammessa l’irrigazione in anni particolarmente siccitosi, previa approvazione di ONDOV, quando il contenuto di umidità del suolo nella profondità da 0 a 100 cm, è inferiore del 50%, con utilizzo moderato di quantità di acqua (400-600 mc/ettaro).
Articolo 7.°
La produzione massima per ettaro di uva ammessa per ottenere vini base atti a essere elaborati come vini spumanti a DOC “Simleu Silvaniei” dovrà rispettare i i seguenti limiti massimi:
Simleu Silvaniei DOC spumante:
Pinot gris, Sauvignon: 80,00 q/ha.;
Fetească Albă, Riesling italian: Iordană: 100,00 q/ha;
Fetească Regală, Mustoasă de Măderat: 120,00 q/ha;
Simleu Silvaniei Muscat Spumant:
Muscat Ottonel: 80,00 q/ha.
Articolo 8
I produttori di vini spumanti a DOC “Simleu Silvaniei” sono tenuti al rispetto della totalità delle norme nella conduzione dei vigneti e nella produzione dei vini base e vini spumanti pronti per la commercializzazione, previste dalle norme metodologiche menzionate nell’articolo 1 di questa “decizia”.
Articolo 9
Nei casi in cui il vino spumante non rispetti le condizioni e requisiti stabiliti del presente disciplinare di produzione, il vino perde il diritto alla DOC “Simleu Silvaniei” e viene declassato a categorie inferiori “vinuri de consum curent” dall’ONDOV, oppure il produttore può optare volontariamente al declassamento previa dichiarazione agli organi Ispettivi dell’ONDOV.
Allegato
Norme tecniche nella produzione di vini spumanti a DOC “Simleu Silvaniei”
Ordin 128 del 27 02 2006
Hotărăre 1134/2002
Le caratteristiche chimiche-fisiche-organolettiche dei vini base atti alla produzione dei vini spumanti (metodo classico) sono:
zuccheri mosto minimo: 160,00 gr/l.
titolo alcolometrico volumico svolto minimo: 9,50% vol.
zuccheri riduttori massimo: 4,00 gr/l.;
acidità totale minima: 6,00 gr/l.;
acidità volatile massima: 0,50 gr/l.
estratto non riduttore minimo: 15,00 gr./l.;
anidride solforosa totale massimo: 100 mgr/l.;
anidride solforosa libera massimo: 15,00 mgr/l.;
aspetto: limpidezza senza particelle in sospensione;
nel periodo da Novembre a Marzo si ammette una leggera opalescenza;
colore:
vino bianco: giallo paglierino con tendenza al verdolino;
aroma: floreale e/o fruttato senza difetti e odori strani;
sapore: secco, leggermente acidulo, equilibrato, caratteristico della tipologia di
vitigno;
I metodi di produzione e le caratteristiche chimiche-fisiche-organolettiche dei vini spumanti all’atto della commercializzazione sono:
spumante DOC metodo classico:
Resa uva/vino 60 litri per 100 kg uva;
rifermentazione in bottiglia
permanenza a contatto con i lieviti minimo 9 mesi;
temperatura di fermentazione vino base massima 22° C.;
è permessa l’acidificazione massimo 1,00 gr/l.;
in annate particolarmente sfavorevoli è permessa la disacidificazione massimo 2,50 gr/l.;
liquore di tiraggio, zucchero massimo (equivalente alla sovrappressione di 6 bar) 24,00 gr/l.;
aumento di titolo alcolometrico svolto massimo: 1,50% vol.;
titolo alcolometrico volumico effettivo prima del liquore di spedizione: 10,50% vol.;
acidità totale minima 6,00 gr/l.;
acidità volatile massima 0,65 gr/l.;
estratto non riduttore minimo 15,00 gr/l.;
zuccheri riduttori secondo tipologia;
anidride solforosa totale massima: 185,00 mgr/l.;
sovrappressione a 20°C. 3,50 bar.;
aumento massimo del titolo alcolometrico dopo il liquore di spedizione 0,50% vol.;
esame organolettico:
spuma: fine e persistente;
aspetto: limpidezza brillante;
colore: giallo paglierino più o meno carico con riflessi verdolini;
profumo: caratteristico con lievi sentori di lievito;
sapore: secco. fine, equilibrato, fresco, vivace;
Muscat Spumant DOC:
temperatura di fermentazione del vino base massimo 18° C.;
rifermentazione in autoclave senza aggiunta di liquore di tiraggio
durata della presenza in autoclave minimo 15 giorni;
durata del periodo di elaborazione totale 6 mesi;
stabilizzazione e filtraggio, imbottigliamento;
tutte le operazioni di elaborazione saranno in ambiente isobarico;
titolo alcolometrico volumico svolto minimo 7,00% vol.
zuccheri riduttori minimo 40,00 gr/l.;
acidità totale minima 5,00 gr/l.;
acidità volatile massima 1,50 gr/l.;
estratto non riduttore minimo: 15,00 gr/l.;
sovrappressione minima 3,00 bar.;
anidride solforosa totale massima 300,00 mgr/l.
esame organolettico:
spuma persistente con bollicine meno fini del metodo classico;
colore: giallo paglierino carico;
profumo: aromatico tipico dell’uva di origine;
sapore: dolce, fresco, fruttato, tipico dell’uva di origine;
Per tutte le tipologie di vini spumanti DOC quando viene menzionato il nome del vitigno, questo deve rappresentare un minimo dell’85% del volume vinificato.
Quando viene menzionato in etichetta l’anno della vendemmia i vini spumanti devono essere elaborati per almeno l’85% con uve raccolte nell’anno citato.
La commercializzazione dei vini può avvenire solo in bottiglie con capacità volumetrica di 0,375, 0,750, 1,500, 3,000 litri chiuse con il tradizionale tappo a fungo di sughero o altro materiale idoneo secondo le norme vigenti comunitarie e nazionali.
.
...in production...
visit also EUROPEAN WINES
----
...in lavorazione...
visitate anche EUROPEAN WINES