MINIŞ DOC
VIGNETI MADERAT PANCOTA
MINIŞ
CAIET DE SARCINI
(fonte ONVPV)
I.DEFINIŢIE
Denumirea de origine controlată “MINIŞ” se atribuie vinurilor obţinute din struguri produşi în arealul delimitat pentru această denumire, cu condiţia respectării tuturor prevederilor din prezentul caiet de sarcini.
II. LEGATURA CU MEDIUL GEOGRAFIC
Calitatea şi caracteristicile vinurilor produse în arealul delimitat pentru denumirea de origine controlată “MINIŞ” se datorează în mod esenţial mediului geografic, cu factorii săi naturali şi umani şi strugurii din care sunt produse provin exclusiv din această arie geografică, cu condiţia respectării tuturor prevederilor din prezentul caiet de sarcini.
Factorul natural caracteristic este zona colinară, terminaţiile Dealurilor Zărandului, cu soluri scheletice, bogate în fier şi microelemente. Factorul uman aduce tradiţia recoltării pe ales sau în mai multe treceri, cu precădere la soiurile care se pretează la culesul târziu sau la înnobilarea boabelor.
Vinurile obţinute în acest areal sunt foarte extractive, cele roşii necesitând o perioadă mai mare de maturare şi învechire decât în alte regiuni viticole din arealul românesc.
Denumirea de origine controlată “MINIŞ”, precum şi vinurile care utilizează această denumire în conformitate cu specificaţiile produsului sunt protejate:
împotriva oricărei utilizări comerciale directe sau indirecte; împotriva utilizării abuzive, imitării sau evocării, chiar dacă originea adevărată a produsului sau serviciului este indicată sau însoţită de expresii precum: „stil”, „tip”, „metodă”, „manieră”, „imitaţie”, „gust”, „similar” sau altele asemenea;
împotriva oricărei indicaţii false sau înşelătoare privind provenienţa, originea, natura sau calităţile esenţiale ale produsului, care figurează pe partea interioară sau exterioară a ambalajului, în materialul publicitar sau documentele aferente produsului vinicol respectiv, precum şi împotriva împachetării produsului într-un ambalaj de natură să creeze o impresie greşită cu privire la originea acestuia;
împotriva oricărei alte practici de natură să inducă publicul în eroare cu privire la originea adevărată a produsului.
III. DELIMITAREA TERITORIALĂ PENTRU PRODUCEREA VINULUI CU DOC „MINIŞ”
1. Arealul delimitat pentru producerea vinurilor cu denumirea de origine controlată “MINIŞ”, cuprinde următoarele localităţi situate în judeţul ARAD:
Oraşul Lipova:
localitatea Radna;
Comuna Păuliş:
satele: Baraţca, Păuliş;
Comuna Ghioroc:
satele: Miniş, Ghioroc, Cuvin;
Comuna Covăsânţ:
satul Covăsânţ;
Comuna Şiria:
satele: Şiria, Galşa, Mâsca;
Comuna Târnova:
satele Târnova, Drauţ;
Oraşul Ineu:
satul Mocrea;
Oraşul Pâncota:
localitatea Pâncota şi satul Măderat;
Comuna Şilindia:
satele: Şilindia, Satu Mic, Luguzău.
2. Denumirea de origine controlată “MINIŞ” poate fi completată, în funcţie de interesul producătorilor, cu una din următoarele denumiri de plai viticol:
BARAŢCA, PĂULIŞ, DEALU DĂICANI, DEALU CURŢII, DEALU LUNG, DEALU SOARELUI, MINIŞ, GHIOROC, CUVIN, FAŢA CRUCII,COVĂSÂNŢ, ŞIRIA, GALŞA, DEALUL CIREŞILOR, DEALUL ZĂNOAGA, DEALUL DOMNESC, MÂSCA, MĂDERAT, PÂNCOTA, DEALUL BOCRITA, ŞILINDIA.
3. Categoriile de calitate:
CMD – cules la maturitatea deplină,
CT – cules târziu,
CIB – cules la înnobilarea boabelor,
date de conţinutul în zaharuri la recoltarea strugurilor, constituie menţiuni tradiţionale şi pot fi utilizate numai pentru descrierea vinurilor cu DOC ”MINIŞ”. Aceste menţiuni pot fi scrise pe eticheta principală, fie în întregime, fie prescurtat, astfel:
DOC – CMD,
DOC – CT,
DOC – CIB.
În cazul vinurilor cu denumire de origine controlată “MINIŞ”,
maturate minim 6 luni în vase de stejar
şi învechite în sticla timp de cel puţin 6 luni,
se poate utiliza la etichetare menţiunea tradiţională “Rezervă”.
În cazul vinurilor cu denumire de origine controlată “MINIŞ”
maturate minim un an în vase de stejar
şi învechit în sticlă timp de cel puţin 4 ani,
se poate utiliza la etichetare menţiunea tradiţională «Vin de vinotecă”.
IV. SOIURILE DE STRUGURI
Soiurile de struguri care pot fi folosite pentru obţinerea vinurilor DOC „MINIŞ” sunt următoarele:
soiuri albe:
Muscat Ottonel, Traminer roz, Sauvignon, Pinot gris, Furmint, Fetească regală, Riesling italian, Riesling de Rhin, Mustoasă de Măderat, Chardonnay,
Sortiment alb (care provine în diferite asamblări, din soiurile albe menţionate)
soiuri roşii:
Cabernet Sauvignon, Merlot, Pinot noir, Fetească neagră, Cadarcă, Burgund mare, Syrah, Novac,
Sortiment roşu (care provine în diferite asamblări, din soiurile roşii menţionate)
V. PRODUCŢIA DE STRUGURI (q/ha)
Dacă vinurile vor purta menţiunea tradiţională DOC – CMD:
maxim 80,00 q/ha la soiurile:
Muscat Ottonel, Traminer roz, Sauvignon, Pinot gris, Chardonnay, Furmint, Cabernet Sauvignon, Pinot noir, Feteasca neagră;
maxim 100,00 q/ha la soiurile:
Cadarcă, Merlot, Riesling italian, Riesling de Rhin, Burgund mare, Syrah, Novac;
maxim 120,00 q/ha la soiurile: Fetească regală, Mustoasă de Măderat.
Dacă vinurile vor purta menţiunea tradiţională DOC – CT:
maxim 70,00 q/ha la soiurile:
Muscat Ottonel, Traminer roz, Sauvignon, Pinot gris, Chardonnay, Cabernet Sauvignon, Pinot noir, Fetească neagră;
maxim 80,00 q/ha la soiurile:
Cadarcă, Merlot.
Dacă vinurile vor purta menţiunea tradiţională DOC – CIB:
maxim 70,00 q/ha la soiul:
Cadarcă, Traminer roz şi Pinot gris.
VI. RANDAMENTUL ÎN VIN (hl/ha)
În funcţie de categoria de calitate:
pentru CMD – cules la maturitatea deplină
maxim 52,00 hl/ha la soiurile:
Muscat Ottonel, Traminer roz, Sauvignon, Pinot gris, Chardonnay, Furmint, Cabernet Sauvignon, Pinot noir, Feteasca neagră ;
maxim 65,00 hl/ha la soiurile:
Cadarcă, Merlot, Riesling italian, Riesling de Rhin, Burgund mare, Syrah, Novac;
maxim 78,00 hl/ha la soiurile:
Fetească regală, Mustoasă de Măderat;
pentru CT – cules târziu
maxim 46 hl/ha la soiurile:
Muscat Ottonel, Traminer roz, Sauvignon, Pinot gris, Chardonnay, Cabernet Sauvignon, Pinot noir, Fetească neagră;
maxim 52 hl/ha la soiurile:
Cadarcă, Merlot;
pentru CIB – cules la înnobilarea boabelor
maxim 46,00 hl/ha la soiul:
Cadarcă , Traminer roz şi Pinot gris.
VII. CALITATEA STRUGURILOR LA RECOLTARE
Strugurii destinaţi producerii vinului materie primă pentru vinul cu denumire de origine “MINIŞ” trebuie să fie sănătoşi, cu boabele nezdrobite. Strugurii trebuie să fie introduşi cât mai urgent în procesul de fabricaţie.
Conţinutul de zahăr la recoltare trebuie să fie de minim:
187,00 g/l la soiurile:
Fetească regală, Riesling italian, Riesling de Rhin, Mustoasă de Măderat, Sortiment alb, Burgund mare, Cadarcă, Novac, Sortiment roşu, la categoria de calitate CMD
204,00 g/l la soiurile:
Muscat Ottonel, Traminer roz, Sauvignon, Pinot gris, Furmint, Chardonnay, Cabernet Sauvignon, Merlot, Pinot noir, Fetească neagră, Syrah, la categoria de calitate CMD
220,00 g/l la soiurile albe şi 213,00 g/l la soiurile roşii, la categoria de calitate CT
230,00 g/l, la soiurile Cadarcă, Traminer roz şi Pinot gris, la categoria de calitate CIB
VIII. CARACTERISTICILE SI PRACTICILE CULTURALE ALE PLANTATIILOR
Plantaţiile din care se obţin vinurile DOC trebuie să aibă o puritate de soi de cel puţin 80%. Butuciiimpurităţi din aceste plantaţii vor face parte numai din soiuri aparţinând speciei Vitis vinifera, iar strugurii acestor soiuri se vor separa la cules de cei ai soiului ce stă la baza producerii vinului pentru care se acordă denumirea de origine.
Verificarea condiţiei de puritate de soi a materiei prime se face cu ocazia recepţionării strugurilor la cramă.
puritatea de soi a strugurilor va fi de 100% pentru producerea de vinuri care se valorifică cu denumire de soi;
o stare bună de sănătate - proporţia boabelor avariate nu poate fi mai mare de 10%,
densitatea plantatiei: minim 3.000 plante / ha,
irigarea: admisă numai în anii secetoşi cu aprobarea ONVPV, atunci când conţinutul apei în sol pe adâncimea de 100 cm scade la 50% din IUA, prin folosirea unor norme moderate de udare (400-600 mc/ha).
recoltarea în verde - reducerea numărului de ciorchini la intrarea în pârgă când producţia potenţială depăşeşte limitele maxime admise prin caietul de sarcini.
Fertilizarea se va realiza prin aplicare de îngrăşăminte organice o dată la 4-5 ani, precum şi prin administrarea de îngrăşăminte chimice în doze moderate (fertilizarea cu azot în doză de maximum 75 hg/ha).
În plantaţii se va asigura o protecţie fitosanitară eficientă pentru realizarea unei stări de bună sănătate a recoltei. În toamnele ploioase, cu pericol de atac de mucegai, se recomandă aplicarea desfrunzitului parţial în zona strugurilor la butucii cu masă foliară bogată.
În plantaţiile din arealul DOC «MINIŞ», producătorii au obligaţia de a asigura conservarea amenajărilor pedo- şi hidroameliorative existente pe suprafeţele pe care le deţin.
În acest scop ei trebuie să asigure întreţinerea taluzurilor pe terenurile terasate, curăţarea şi repararea canalelor de dirijare a apelor pe versanţi, conservarea căilor de acces, a drumurilor de exploatare şi a zonelor de întoarcere.
IX. PRACTICILE OENOLOGICE ADMISE
Arealul delimitat pentru DOC „MINIŞ” se încadrează în zona viticolă C I.
Vinurile produse în acest areal au caracteristici specifice şi o reputaţie ce poate fi atribuită numai acestei zone.
Strugurii provin în proporţie de 100% din aria geografică a Podgoriei Miniş-Măderat.
Practicile şi tratamentele oenologice se efectuează conform Regulamentul (CE) nr. 423/2008 al Comisiei din 8 mai 2008 de stabilire a anumitor norme de aplicare a Regulamentului (CE) nr. 1493/1999 al Consiliului şi de stabilire a unui cod comunitar al practicilor şi tratamentelor oenologice.
Vinul produs în arealul delimitat pentru denumirea de origine protejată „MINIŞ” are o
tărie alcoolică dobândită de min. 11,00% vol.
a) Utilizarea bucăţilor din lemn de stejar
Bucăţile de lemn de stejar se utilizează la fabricarea vinurilor şi pentru a transmite vinului anumiţi constituenţi care provin din lemnul de stejar. Bucăţile de lemn trebuie să provină exclusiv din speciile Quercus.
Acestea sunt fie lăsate în stare naturală, fie încălzite la o temperatură calificată ca scăzută, medie sau înaltă, dar nu trebuie să fi fost supuse unei combustii, inclusiv la suprafaţă, nu trebuie să fie
carbonizate sau friabile la atingere.
Nu trebuie să fi fost supuse unor tratamente chimice, enzimatice sau fizice, altele decât încălzirea.
Nu trebuie să li se adauge niciun produs destinat intensificării aromei lor naturale sau a compuşilor fenolici extractibili.
Dimensiunile particulelor de lemn trebuie să fie de aşa natură încât cel puţin 95 % din greutate să fie reţinute de o sită cu ochiuri de 2 mm (sau 9 ochiuri).
Bucăţile de lemn de stejar nu trebuie să degaje substanţe în concentraţii care ar putea prezenta riscuri pentru sănătatea oamenilor.
b) Conţinutul în acid volatil
Maxim admis pentru DOC „MINIŞ” este de:
25 miliechivalenţi/litru pentru DOC-CT
30 miliechivalenţi/litru pentru DOC-CIB
c) Îmbogăţirea, acidularea şi dezacidularea se fac conform legislatiei in vigoare.
d) Îndulcirea vinurilor este autorizată numai în stadiul de producţie
e) Cupajarea se poate face doar între categorii diferite de vinuri sau musturi, cu condiţia ca acestea
să corespundă normelor pentru categoria în care se află.
f) Acidificare şi dezacidificare
Strugurii proaspeţi, mustul de struguri, mustul de struguri parţial fermentat, vinul nou aflat încă în fermentaţie şi vinul pot face obiectul unei acidificări sau al unei dezacidificări.
Acidificarea mustului de struguri, mustului de struguri parţial fermentat, vinului nou aflat încă în fermentaţie se poate face doar până la limita maximă de1,50 g/l, exprimată în acid tartric sau 20 miliechivalenţi pe litru, iar acidificarea vinurilor se poate face doar până la limita maximă de 2,50 g/l, exprimată în acid tartric, sau 33,3 miliechivalenţi pe litru.
Dezacidificarea vinurilor se poate face doar până la limita maximă de 1,00 g/l, exprimată în acid tartric, sau 13,30 miliechivalenţi pe litru.
Mustul de struguri destinat concentrării poate face obiectul unei dezacidificări parţiale.
Acidifierea şi dezacidifierea aceluiaşi produs se exclud reciproc.
g) Proceduri privind acidificarea şi dezacidificarea
1) Acidificarea şi dezacidificarea (cu excepţia acidificării şi dezacidificării vinurilor) nu sunt autorizate decât dacă se efectuează în timpul transformării strugurilor proaspeţi, a mustului de struguri, a mustului de struguri parţial fermentat sau a vinului nou aflat încă în fermentare în vin sau în orice altă băutură destinată consumului uman direct.
2) Concentrarea vinurilor trebuie să aibă loc în zona viticolă în care au fost recoltaţi strugurii proaspeţi utilizaţi, adică Podgoria Miniş-Măderat.
3)Acidificarea şi dezacidificarea vinurilor nu poate avea loc decât în centre de vinificare din arealul delimitat pentru DOC „MINIŞ”.
4)Toate procedurile menţionate anterior vor fi declarate autorităţilor competente de către deţinători, persoane fizice sau juridice, grupuri de persoane, producători, îmbuteliatori, prelucrători, precum şi de comercianţi şi/sau vor fi înscrise în registrele de evidenţă şi în documentele de transport în baza cărora circulă produsele astfel tratate.
5)Aceste proceduri pot fi efectuate, fără derogările motivate de condiţii nefavorabile de climă, numai înainte de 1 ianuarie în arealul delimitat pentru DOC „MINIŞ” şi numai pentru produsele provenite din recolta de struguri imediat precedentă acestei date.
6) Concentrarea vinurilor prin răcire, acidificarea şi dezacidificarea vinurilor se poate face pe tot parcursul anului.
i) Limite pentru utilizarea anumitor substanţe:
bioxid de carbon utilizat pentru vin cu DOC «MINIŞ» să nu depăşească 2 g/l în vinul astfel tratat
acidul citric utilizat pentru vin cu DOC «MINIŞ» să nu depăşească 1 g/l în vinul astfel tratat
acid metatartric utilizat pentru vin cu DOC «MINIŞ» să nu depăşească 100 mg/l
X. TEHNOLOGIA DE OBŢINERE A VINURILOR CU DOC „MINIŞ”
Culesul strugurilor se efectuează la maturitatea tehnologică, dictată de tipul de vin care se doreşte a fi obţinut, în funcţie de conţinutul de zaharuri din struguri la recoltare, determinat prin urmărirea mersului coacerii.
Soiul Cadarcă, pentru producerea vinului DOC-CIB se recoltează fracţionat, lăsând pe butuc numai ciorchinii care vor ajunge la maturitatea tehnologică proiectată la sfârşitul lunii octombrie.
Transportul strugurilor trebuie să se facă în vasele în care s-au colectat în timpul recoltării, pentru a evita scurgerea mustului ravac.
Prelucrarea strugurilor trebuie să se facă evitând pe cât posibil macerarea timpurie.
Desciorchinatul parţial este obligatoriu. Simultan cu acesta se face şi zdrobirea parţială a strugurilor.
Zdrobitul strugurilor trebuie să favorizeze eliberarea sucului şi componentelor din pulpă şi pieliţă utile în timpul fermentaţiei, fără a determina strivirea sau fărâmiţarea ciorchinilor şi seminţelor.
Scurgerea mustului ravac se face pe cale gravitaţională. Acolo unde se folosesc scurgătoare dinamice, şnecul trebuie să aibă diametru mare şi turaţie mică.
Presarea boştinei se va face numai cu prese pneumatice discontinue. Se interzice folosirea preselor continue la prelucrarea strugurilor destinaţi obţinerii de vinuri cu DOC „MINIŞ”.
Sulfitarea se va face asupra strugurilor, mustuielii sau mustului, pentru a facilita deburbarea prin sedimentare-decantare. Se va asigura un conţunut de până la 50 mg/l dioxid de sulf total.
Asamblarea se face numai între mustul ravac şi cel de la presarea I.
Deburbarea uşoară este necesară şi recomandată.
Bentonizarea mustului limpezit se face după transvazarea lui în vasele de fermentare sau în prima parte a fermentaţiei alcoolice. Doza utilizată va fi cuprinsă între 40-80 g/l.
Adaosul de levuri sub formă de maia sau la levuri liofilizate va asigura o populaţie viabilă de levuri specializate.
Supravegherea şi conducerea fermentaţiei se va realiza prin controlul permanent al temperaturii, pentru a o menţine sub 20 oC, la vinurile albe şi sub 25 oC la vinurile roşii.
La vinurile aromate şi cu arome subtile se va conduce fermentaţia în jurul temperaturii de 17 oC. La vinurile cu rest de zahăr, sistarea fermentaţie alcoolice se face înainte ca zahărul să fie complet metabolizat, când tăria alcoolică a vinului este cu 0,5-1 % vol. mai mică decât cea proiectată. Vinurile roşii se trag de pe depozitul de drojdii imediat după terminarea fermentaţiei alcoolice. Fermentarea malolactică la vinurile roşii este obligatorie.
Operaţiunile de depozitare, îngrijire şi condiţionare a vinurilor se vor face evitându-se contactul cu aerul şi stocarea la temperaturi mai mari de 14 oC.
Maturarea vinului se va face în decurs de 6-12 luni, în funcţie de capacitatea butoaielor, natura biologică a soiului din care provine, tipul de vin, direcţia de comercializare.
Această verigă poate avea loc în baricuri.
Maturarea la baric este obligatorie pentru vinurile roşii cu DOC „MINIŞ”. Învechirea la sticlă minim 6 luni este recomandată pentru vinurile roşii.
Tratamentele de cleire albastră (demetalizarea) sunt necesare când conţinutul în fier este mai mare de 6 mg/l. Stabilizarea tartrică este obligatorie.
Îmbutelierea se va face în condiţii cât mai sterile, la rece.
XI. CARACTERISTICILE ANALITICE ŞI ORGANOLEPTICE ALE VINURILOR DOC « MINIŞ » LA
PUNEREA LOR ÎN CONSUM
a) Caracteristicile analitice :
Vinurile cu DOC «MINIŞ» trebuie să prezinte următoarele caracteristici de compoziţie :
tărie alcoolică dobândită: minim 11,00% în volume
aciditate totala (acid tartric):
minim 5,50 g/l la soiurile albe
minim 4,50 g/l la soiurile roşii
aciditate volatilă (acid acetic):
18 miliechivalenti pe litru sau 1,08 g/l, pentru vinurile albe şi roze;
20 miliechivalenti pe litru sau 1,20 g/l, pentru vinurile roşii.
extract sec nereducător:
minim 17,00 g/l la vinurile albe şi roze DOC-CMD
minim 19,00 g/l la vinurile roşii DOC-CMD
dioxid de sulf total, maxim:
160 mg/l pentru vinuri roşii seci;
210 mg/l pentru vinuri albe şi roze seci şi pentru vinuri roşii demiseci;
260 mg/l pentru vinuri albe şi roze demiseci;
300 mg/l pentru vinuri demidulci şi dulci;
350 mg/l pentru vinuri provenite din struguri culeşi la supramaturare, bogate în zaharuri şi enzime oxidazice
dioxid de sulf liber : 10-60 mg/l, în funcţie de tipul de vin, astfel :
la vinurile roşii seci, 10-20 mg/l
la vinurile albe şi roze seci, 20-30 mg/l
la vinurile cu rest de zahăr, 50-60 mg/l
Cantităţi prea mari de dioxid de sulf liber, în vinurile roşii, împiedică fermentaţia malolactică. Vinurile
cu DOC «MINIŞ» au nevoie de o fermentaţie malolactică lentă şi îndestulătoare.
microelemente: aluminiul, maxim 8 mg/l; arsenul, maxim 0,2 mg/l; borul, exprimat în acid boric,
maxim 80 mg/l; bromul, maxim 1 mg/l; cadmiul, maxim 0,01 mg/l; cuprul, maxim 1 mg/l; fluorul, maxim
1 mg/l; plumbul, maxim 0,2 mg/l; staniul, maxim 1 mg/l; zincul, maxim 5 mg/l; metanolul: maxim 150
mg/l pentru vinurile albe şi roze şi maxim 300 mg/l pentru vinurile roşii;
sulfaţii, exprimaţi în sulfat de potasiu, maximum 1 g/l, cu următoarele excepţii:
maxim 1,5 g/l pentru vinurile cu învechire de cel puţin 2 ani în vase, pentru vinurile indulcite şi
pentru vinurile obţinute prin adaosul, în must sau în vin, de alcool sau distilat de vin;
maxim 2 g/l pentru vinurile obţinute prin adaos de must concentrat şi pentru vinurile naturale dulci;
maxim 2,5 g/l pentru vinurile obţinute prin evoluţie sub pelicula;
sodiul, maximum 60 mg/l, limită care poate fi depăşită pentru vinurile obţinute din plantaţii amplasate
pe soluri sărăturoase;
diglucozidul malvidinei, maximum 15 mg/l pentru vinurile roşii obţinute din struguri proveniţi din soiuri
nobile.
b) Caracteristici organoleptice ale vinurilor:
1. Muscat Ottonel:
Aspect: limpede, cu luciu;
Culoare: galben-pai sau galben intens, în funcţie de calitatea strugurilor la recoltare;
Miros: nuanţe florale, delicate, aroma tipică de muscat, care evoluează prin învechire de scurtă durată într-un buchet suav de miere, foarte complex, fin şi delicat;
Gust: tipic de muscat, fin, delicat, plin, armonios, cu o plăcută rotunjime şi nuanţă de catifelare. Este
deficitar în aciditate, fiind necesară corectarea ei.
2. Traminer roz:
Aspect: limpede, plăcut;
Culoare: verde-gălbui, strălucitor;
Miros: aroma petalelor de trandafir, proaspătă, plăcută, particulară;
Gust: fin, cu caşeu specific de fân proaspăt cosit, armonios, acumulând calităţi deosebite prin învechire la sticlă.
3. Sauvignon blanc:
Aspect: limpede, plăcut;
Culoare: galben-pal cu reflexe verzui, strălucitoare;
Miros: aroma intensă de floare de viţă de vie, care este înlocuită în timpul învechirii de scurtă durată cu un buchet foarte complex, care îi accentuează tipicitatea;
Gust: fructuos, plăcut acid, cu multă prospeţime, armonios, prin învechire gustul aminteşte de pepenele galben, echilibrat, amplu, lung.
4. Pinot Gris:
Aspect: limpede, plăcut;
Culoare: alb-verzui, cu reflexe uşor gălbui, dacă strugurii se recoltează la supramaturare;
Miros: aroma primară plăcută, de mere văratice proaspăt tăiate, uşor rustic;
Gust: suplu, gustos, cu nuanţă de coajă de pâine de secară, după o uşoară învechire aduce a mere uscate şi flori de salcâm, uşor amărui în post-gust, particular.
5. Furmint:
Aspect: limpede, plăcut;
Culoare: alb-verzui, cu reflexe galben pal, fără urme de oxidare;
Miros: aroma primară plăcută, de fructe exotice;
Gust: plăcut, impunător, asemănător cu un fruct exotic suculent, cu finalitate netă, captivantă, original.
6. Fetească regală:
Aspect: limpede;
Culoare: galben-verzui, la maturitatea de consum poate ajunge la galben-auriu;
Miros: aromă de măr de vară acrişor şi flori de câmp, discretă, uşor învechit aduce a fân cosit şi miere;
Gust: savuros, particular, bine conturat, corpolent, prin învechire uşor eterat, echilibrat, odihnitor.
7. Riesling varietal:
Aspect: limpede;
Culoare: alb-verzui, strălucitor;
Miros: nu are aromă primară specifică, la maturare are note minerale, de piatră;
Gust: savuros, fructuos, cu multă prospeţime, cu aciditate plăcută, curat şi sobru.
8. Mustoasă de Măderat:
Aspect: limpede, plăcut;
Culoare: galben-verzuie, aproape de lămâia necoaptă, maturat la sticlă devine galben-pal, dar nu îşi pierde tenta verzuie specific;
Miros: măr verde crud, proaspăt, cu note de floare de viţă de vie;
Gust: proaspăt şi răcoros, vioi datorită acidităţii ridicate şi totodată « de cursă lungă », se bea tânăr, fără să necesite neapărat învechire.
9. Chardonnay:
Aspect: limpede, plăcut;
Culoare: galben-auriu;
Miros: aromă de flori de salcâm discretă, cu nuanţe de fân cosit, uşor învechit capătă iz de unt proaspăt şi miere;
Gust: plăcut, floral, echilibrat şi omogen, cu aciditate moale, catifelată.
10. Cabernet Sauvignon:
Aspect: limpede, translucid;
Culoare: roşu-rubiniu intens, întunecat, cu reflexe puternic albăstrui ca vin tânăr, prin învechire devine roşu-cărămiziu;
Miros: aromă distinctă de vegetaţie sălbatică, de iarbă, de ciorchine, în prima fază. Prin învechire aduce a mure, prune coapte, vişine, cafea, în funcţie de vârstă;
Gust: ca vin tânăr este prea aspru, taninos, dur, chiar neconsumabil, necesitând minimum 2 ani de maturare la vas.
Dacă este maturat în baric, capătă nuanţe discrete de vanilie. Evoluează pozitiv în timpul maturării, devenind plăcut catifelat, rotund şi mai moale.
Aciditatea mai ridicată comparativ cu alte podgorii, precum şi extractul generos, îi măresc durabilitatea, asigurându-i prospeţimea în timp.
Calităţile îi sunt puse în valoare după 4 – 5 ani de învechire la sticlă.
11. Merlot:
Aspect: limpede, transparent;
Culoare: roşu-rubiniu, strălucitor, cu tentă slab albăstruie ca vin tânăr, cu nuanţe teracota, după învechire;
Miros: aromă plăcută de fructe de pădure, zmeură proaspătă, se identifică perfect cu cea a strugurelui din care provine; maturat la baric timp de 1 – 2 ani câştigă în complexitatea aromatică, amintind de lemnul de stejar şi vanilie;
Gust: astringenţa este mai temperată ca la Cabernet Sauvignon, catifelarea este specifică acestui soi; aminteşte de cireşe amare, cacao, ciocolată ; prin învechire pierde puţin din onctuozitate, dar câştigă un buchet atrăgător; corpolent, rotund, lung. Poate fi pus în consum chiar după 6 luni de maturare la vas.
12. Merlot roze
Aspect: limpede, transparent;
Culoare: asemănător foii de ceapă, cu diferite nuanţe;
Miros: aromă fină de fructe roşii, fragi, zmeură coaptă;
Gust: rotund, moale, cu nuanţe de coacăze roşii, fructuos, rotund, vioi, cu prospeţime remar cabila.
13. Pinot noir:
Aspect: limpede, transparent;
Culoare: roşu-vişiniu închis, cu slabe nuanţe albăstrui ca vin tânăr, strălucitor;
Miros: aromă schimbătoare de la cireşe, căpşuni, pe măsura învechirii primeşte în portofoliu arome de stafide, fân, piper negru, chiar scorţişoară şi migdale dulci;
Gust: fin, catifelat, delicat, complex şi preţios ca o mătase lichidă, de consumat la vârful maturităţii lui, adică între 5 şi 8 ani de la recoltarea strugurilor, când are o notă de vişine supracoapte.
14. Fetească neagră:
Aspect: limpede, translucid;
Culoare: roşu-granat, intens, clar, strălucitor;
Miros: aromă complexă, originală, cu notă florală autentică, prin învechire miroase a coacăze negre şi prune uscate;
Gust: bine constituit, plăcut şi suficient de corpolent, savuros şi atractiv; prin maturare şi învechire devine şi mai armonios, mai suplu, cu un buchet evident, franc, cu aciditate potrivită.
15. Burgund mare:
Aspect: limpede, plăcut;
Culoare: roşu-granat, cu nuanţe violacee, intens colorat, pătează paharul de sticlă;
Miros: aromă de fructe de pădure coapte: coacăze roşii, merişor, mure şi afine, după învechire primeşte savoare discretă de vanilie;
Gust: echilibrat, consistent, lung, lipsit de agresivitate, taninurile astringente fiind bine echilibrate astfel încât ansamblul încântă printr-o plăcuta catifelare.
16. Cadarcă:
Aspect: limpede, slab colorat dacă nu este cules prin mai multe treceri;
Culoare: roşu-aprins până la roşu-închis, strălucitor;
Miros: aromă particulară de fruct proaspăt, dezvoltă un buchet complex după 2-3 ani. aromă de fructe de pădure coapte: coacăze roşii, merişor, mure şi afine, după învechire primeşte savoare discretă de vanilie;
Gust: extractiv, consistent, corpolent, plin, catifelat, uneori acid, când există condiţii de stafidire se obţin vinuri oxidative cu aromă de cuişoare şi cu gust uşor astringent.
Vinul care va purta menţiunea tradiţională DOC – CIB, care poate avea gust uşor maderizat, caramelizat, care aminteşte de vinurile de Tokay.
17. Syrah:
Aspect: limpede, transparent;
Culoare: roşu-aprins;
Miros: buchet floral, cu arome foarte intense ce duc spre piper, foi de dafin, cu unele note vegetale;
Gust: taninos, consistent, plin, cu nuanţe de curmale, smochine şi astringenţă finală.
18. Novac:
Aspect: limpede, transparent;
Culoare: roşu-rubiniu intens, cu reflexii violacee, la maturitate cărămiziu;
Miros: buchet de afine, arome picante de cuişoare, ienupăr şi piper negru;
Gust: tanin bine integrat, consistent, deşi sălbatic, are o aciditate fină.
XII. CONDIŢIILE DE COMERCIALIZARE
1.Îmbutelierea vinurilor cu denumire de origine controlată « MINIŞ » se face, în mod obligatoriu, în butelii de sticlă de la 0,25 litri la 3 litri.
Închiderea acestora se face cu dopuri de plută, din derivate de plută, din alte materiale admise în comerţul internaţional sau prin închidere filetată asigurată.
În sistemul de ambalare şi etichetare, pentru vinurile cu denumire de origine controlată «MINIŞ» este obligatorie folosirea etichetei principale si a contraetichetei (sau eticheta secundară).
2. În etichetarea vinurilor cu denumire de origine controlată « MINIŞ » se folosesc următoarele
indicaţii obligatorii:
a)vin cu denumire de origine controlată însoţită de mentiunea traditionala, în funcţie de stadiul maturării strugurilor la recoltare
CMD – cules la maturitatea deplină;
CT – cules târziu
CIB – cules la înnobilarea boabelor;
b) denumirea de origine «MINIŞ»
c) tăria alcoolică dobândită, în volume;
d) produs în România;
e) indicarea producătorului/îmbuteliatorului, cu caracterele cele mai mici folosite în inscripţionările de pe etichetă;
f) volumul nominal al produsului conţinut de butelie, în mililitri, centilitri, decilitri sau litri;
g) data ambalării sau numărul lotului, cu posibilitatea stabilirii datei ambalării. Data ambalării se înscrie, prin marcare, pe eticheta principală sau pe contraetichetă.
h) numărul R.I.V. (numărul din Registrul Industriilor Viticole)
i) menţiunea “conţine sulfiţi”.
3. În etichetarea vinurilor cu denumire de origine controlată « MINIŞ » pot fi folosite şi următoarele
indicaţii facultative:
a) anul de recoltă, cu condiţia ca vinul să provină în proporţie de cel puţin 85% din anul indicat;
b) denumirea soiului, dacă vinul a fost obţinut din cel puţin 85% soiul respectiv
c) tipul vinului dat de conţinutul său în zaharuri: sec, demisec, demidulce, dulce;
d) alte menţiuni, în conformitate cu legislaţia în vigoare ;
e) menţiuni referitoare la anumite metode de producţie ;
f) marca de comerţ, cu condiţia ca ea să nu creeze confuzii cu denumirea de origine;
g) denumirea exploatării viticole (domeniului) pentru vinurile provenite în exclusivitate din exploatarea indicată, cu condiţia de a nu se folosi denumiri care să creeze confuzii cu denumirea de origine;
h) numele persoanei (persoanelor) fizice şi denumirea persoanei juridice care au participat la procesul de elaborare a vinului;
i) se pot înscrie pe contraetichetă şi alte menţiuni care se referă la:
istoria vinului sau a firmei producătoare;
condiţii naturale ale arealului de producere, tehnici de cultură speciale, de cules şi de elaborare a vinurilor;
recomandări privind consumarea vinului : temperatură, asociere cu mâncăruri şi altele asemenea;
unele menţiuni suplimentare privind însuşirile senzoriale, date analitice, altele decât tăria alcoolică, indicaţii complementare asupra provenienţei, reprezentări grafice.
Ultimele menţiuni (pct.i) pot fi folosite, la cererea producătorilor, numai în baza aprobării date de organismul de certificare, după aprecierea vinurilor, consemnată în buletinele de analiză şi în documentele de atestare a certificării;
j) codul de bare al produsului.
4. Indicaţiile obligatorii se înscriu în acelaşi câmp vizual, pe eticheta principală.
Excepţie poate face data ambalării sau a numărului lotului şi menţiunea «conţine sulfiţi»
Indicaţiile facultative se pot înscrie fie pe eticheta principală, fie pe contraetichetă, fluturaşi sau buline.
5. Indicaţiile înscrise pe etichetă trebuie să fie citeţe şi vizibile. Termenii folosiţi în etichetare trebuie să fie înţeleşi de consumatori.
XIII. DECLASAREA VINULUI CU DENUMIRE DE ORIGINE PROTEJATĂ „ MINIŞ”
În cazurile în care vinurile nu îndeplinesc în totalitate condiţiile de a fi valorificate cu denumirea de origine controlată „MINIŞ”, sau dacă pierd aceste condiţii, ele vor fi declasate în categorii inferioare pe baza unor proceduri elaborate de ONVPV.
1. Declasarea vinurilor DOC se stabileşte de către ONVPV dacă:
a) vinul a suferit alterări din punct de vedere calitativ;
b) vinul a fost supus unor tratamente sau practici oenologice neautorizate pentru această categorie de calitate.
2. În faza de producţie, producătorul poate să solicite ONVPV declasarea unui vin DOC în vin cu indicaţie geografică sau vin de masă.
Dacă în procesul de certificare vinul declasat nu poate fi încadrat la vin cu indicaţie geografică protejată, acesta se va încadra automat la vin de masa.
XIV. CONTROLUL RESPECTĂRII SPECIFICAŢIILOR PRODUSULUI
Controlul anual al respectării specificaţiilor produselor vinicole cu denumirea de origine controlată „Miniş” se face de către autoritatea competenta, respectiv ONVPV.
Cheltuielile aferente controlului în vederea certificării sunt suportate de către operatorii economici care fac obiectul acestuia.
Autoritatea desemnata pentru controlul si gestiunea denumirii de origine controlată „MINIŞ” este
Oficiul National al Viei si Produselor Vitivinicole (ONVPV), prin Inspectoratul Teritorial.
Adresa Inspectorat teritorial:
ARAD, Str. Barbu Lautaru, Nr. 47, Bl 31, SC. A, Ap. 1,
Cod postal 310078,
Tel. 0040 257 254 400,
e-mail: banat@onvpv.ro
Autorizarea plantaţiilor producătoare de struguri DOC, controlul vinurilor DOC şi eliberarea Certificatelor de conformitate pentru vinurile obţinute în denumirea de origine controlată „MINIŞ” şi declasarea acestora se face la solicitarea producătorilor care se supun condiţiilor din prezentul caiet de sarcini, în baza procedurilor elaborate de către ONVPV.
Controlul anual al vinului, efectuat de către ONVPV constă în examinarea organoleptică şi analitică a vinurilor cu DOC „MINIŞ” şi verificarea condiţiilor prevăzute în caietul de sarcini.
În scopul verificării conformităţii cu caietul de sarcini, autoritatea de control verifică:
instalaţiile, capacitatea operatorilor de a îndeplini condiţiile prevăzute în caietul de sarcini;
produsele în orice etapă a procesului de producţie, inclusiv cea a ambalării, pe baza unui plan elaborat de către autoritatea competentă şi care a fost adus la cunoştinţa operatorilor, care acoperă fiecare etapă de fabricare a vinului
Modificări ale specificaţiilor produsului
Orice solicitant îndreptăţit conf. Art. 37 din Reg. UE nr. 479/2008, poate solicita aprobarea unei modificări a specificaţiilor produsului pentru denumirea de origine controlată „Miniş”, în special pentru a ţine cont de evoluţia cunoştinţelor ştiinţifice şi tehnice sau pentru a redefini aria geografică.
.
...in production...
visit also EUROPEAN WINES
----
...in lavorazione...
visitate anche EUROPEAN WINES