Banatului › RECAS DOC

 

RECAŞ DOC

 

VIGNETI HERNEACOVA RECAS

VIGNETI HERNEACOVA RECAŞ

RECAŞ

DOC

CAIET DE SARCINI

pentru producerea şi comercializarea vinului cu denumire de origine controlată

 

I. DEFINIŢIE

 

Denumirea de origine controlată “RECAŞ” se atribuie vinurilor obţinute din struguri produşi în arealul delimitat pentru această denumire, cu condiţia respectării tuturor prevederilor din prezentul caiet de sarcini.

 

II. LEGATURA CU MEDIUL GEOGRAFIC

 

Calitatea şi caracteristicile vinurilor produse în arealul delimitat pentru denumirea de origine controlată “RECAŞ” se datorează în mod esenţial mediului geografic, cu factorii săi naturali şi umani.

Factorul natural caracteristic este zona colinară cu înălţimi de maxim 150 m cu insolaţie intensă în tot timpul anului. Aici sunt soluri podzolice, bogate în oxizi de fier şi microelemente.

Plantaţiile viticole beneficiază de expoziţie sudică, sud-vestică sau sud-estică, majoritatea plantaţiilor fiind situate pe

pante line şi platouri.

Date ecoclimatice: temperatura medie anuală 10,6 oC, suma precipitaţiilor anuale 636 mm, suma temperaturilor active 3.206 oC, suma orelor de insolaţie 1.519 şi suma precipitaţiilor active 364 mm.

Aptitudinea oenoclimatică a regiunii viticole (indicele termoheliohidric cuprins între 4.600 – 5.100) în care se încadrează arealul delimitat pentru DOC „RECAŞ” cu 4.606, este pregnant favorabilă pentru producerea vinurilor roşii de înaltă calitate.

Vinurile obţinute pe solurile feruginoase, au o culoare roşie strălucitoare şi sunt foarte fine, cu personalitate marcantă.

Denumirea de origine controlată “RECAŞ”, precum şi vinurile care utilizează această denumire în conformitate cu specificaţiile produsului sunt protejate:

împotriva oricărei utilizări comerciale directe sau indirecte;

împotriva utilizării abuzive, imitării sau evocării, chiar dacă originea adevărată a produsului sau serviciului este indicată sau însoţită de expresii precum: „stil”, „tip”, „metodă”, „manieră”, „imitaţie”, „gust”, „similar” sau altele asemenea; împotriva oricărei indicaţii false sau înşelătoare privind provenienţa, originea, natura sau calităţile esenţiale ale produsului, care figurează pe partea interioară sau exterioară a ambalajului, în materialul publicitar sau documentele aferente produsului vinicol respectiv, precum şi împotriva împachetării produsului într-un ambalaj de natură să creeze o impresie greşită cu privire la originea acestuia;

împotriva oricărei alte practici de natură să inducă publicul în eroare cu privire la originea adevărată a produsului.

 

III. DELIMITAREA TERITORIALĂ PENTRU PRODUCEREA VINULUI CU DOC „RECAŞ”

 

1. Arealul delimitat pentru producerea vinurilor cu denumirea de origine controlată “RECAŞ” se întinde pe teritoriul judeţului Timiş, astfel:

 

Oraş Recaş:

localităţile: Recaş, Izvin, Herneacova, Petrovaselo.

 

2. Denumirea de origine controlată “RECAŞ” poate fi completată, în funcţie de interesul producătorilor, cu una din următoarele denumiri de plai viticol:

IZVIN, HERNEACOVA, DEALU ŢIGANULUI, DEALU VIILOR, DEALU VECHI, UBERLAND, PETROVASELO.

 

IV. SOIURILE DE STRUGURI

 

Soiurile de struguri care pot fi folosite pentru obţinerea vinurilor DOC „RECAŞ” sunt următoarele:

 

soiuri albe:

Muscat Ottonel, Sauvignon, Pinot gris, Fetească regală, Mustoasă de Măderat, Riesling italian, Riesling de Rhin, Chardonnay,

Sortiment alb (care provine în diferite asamblări, din soiurile albe menţionate)

 

soiuri roşii:

Cabernet Sauvignon, Merlot, Pinot noir, Fetească neagră, Burgund mare, Cadarcă, Syrah, Novac,

Sortiment roşu (care provine în diferite asamblări, din soiurile roşii menţionate)

 

V. PRODUCŢIA DE STRUGURI (q/ha)

 

maxim 100 q/ha la soiurile:

Muscat Ottonel, Pinot gris, Chardonnay, Cabernet Sauvignon, Fetească neagră,

dacă vor purta menţiunea tradiţională DOC – CMD

 

maxim 110 q/ha la soiul:

Pinot noir,

dacă vor purta menţiunea tradiţională DOC – CMD

 

maxim 120 q/ha la soiurile:

Merlot, Riesling italian, Riesling de Rhin, Burgund mare, Cadarcă, Syrah, Novac, Sauvignon,

dacă vor purta menţiunea tradiţională DOC – CMD

 

maxim 140 q/ha la soiurile:

Fetească regală, Mustoasă de Măderat,

dacă vor purta menţiunea tradiţională DOC – CMD

 

maxim 90 q/ha la soiurile:

Muscat Ottonel, Pinot gris, Chardonnay, Cabernet Sauvignon, Fetească neagră,

dacă vor purta menţiunea tradiţională DOC - CT

 

maxim 100 q/ha la soiurile:

Pinot noir, Cadarcă, Syrah,

dacă vor purta menţiunea tradiţională DOC - CT

 

maxim 110 q/ha la soiurile:

Sauvignon, Merlot,

dacă vor purta menţiunea tradiţională DOC – CT

 

VI. RANDAMENTUL ÎN VIN

 

Indiferent de menţiunea tradiţională care va fi utilizată la etichetare, randamentul în vin va fi:

pentru vinurile DOC-CT, maxim 68 % din cantitatea de struguri la recoltare

pentru vinurile DOC-CMD, maxim 70 % din cantitatea de struguri la recoltare

 

VII. CALITATEA STRUGURILOR LA RECOLTARE

 

Strugurii destinaţi producerii vinului materie primă pentru vinul cu denumire de origine « RECAŞ» trebuie să fie sănătoşi, cu boabele nezdrobite. Strugurii trebuie să fie introduşi cât mai urgent în procesul de fabricaţie.

 

Conţinutul de zahăr la recoltare trebuie să fie de minim:

187 g/l la sciurile:

Fetească regală, Riesling italian, Riesling de Rhin, Muscat Ottonel, Sauvignon, Pinot gris, Chardonnay, Sortiment alb, Burgund mare, Cadarcă, Novac, Cabernet Sauvignon, Merlot, Pinot noir, Fetească neagră, Syrah, Sortiment roşu,

dacă vor purta menţiunea tradiţională DOC – CMD

 

220 g/l la soiurile albe

213 g/l la soiurile roşii,

dacă vor purta menţiunea tradiţională DOC – CT

 

VIII. CARACTERISTICILE SI PRACTICILE CULTURALE ALE PLANTATIILOR

 

Plantaţiile din care se obţin vinurile DOC trebuie să aibă o puritate de soi de cel puţin 85%. Butuciiimpurităţi din aceste plantaţii vor face parte numai din soiuri aparţinând speciei Vitis vinifera, iar strugurii acestor soiuri se vor separa la cules de cei ai soiului ce stă la baza producerii vinului pentru care se acordă denumirea de origine.

Verificarea condiţiei de puritate de soi a materiei prime se face cu ocazia recepţionării strugurilor la cramă.

puritatea de soi a strugurilor va fi de 100% pentru producerea de vinuri care se valorifică cu denumire de soi;

o stare bună de sănătate - proporţia boabelor avariate nu poate fi mai mare de 10%,

densitatea plantatiei: minim 3.000 plante / ha,

irigarea: admisă numai în anii secetoşi cu notificarea ONVPV, atunci când conţinutul apei în sol pe adâncimea de 100 cm scade la 50 % din IUA, prin folosirea unor norme moderate de udare (400-600 mc/ha).

recoltarea în verde - reducerea numărului de ciorchini la intrarea în pârgă când producţia potenţială depăşeşte limitele maxime admise prin caietul de sarcini.

Fertilizarea se va realiza prin aplicare de îngrăşăminte organice o dată la 4-5 ani, precum şi prin administrarea de îngrăşăminte chimice în doze moderate (fertilizarea cu azot în doză de maximum 75 hg/ha).

Fertilizarea foliară se poate utiliza pentru completarea necesarului plantei de macroelemente şi microelemente.

În plantaţii se va asigura o protecţie fitosanitară eficientă pentru realizarea unei stări de bună sănătate a recoltei.

În toamnele ploioase, cu pericol de atac de mucegai, se recomandă aplicarea desfrunzitului parţial în zona strugurilor la butucii cu masă foliară bogată, precum şi tratamente cu metabisulfit neutralizat.

În plantaţiile din arealul DOC « RECAŞ», producătorii au obligaţia de a asigura conservarea amenajărilor pedo- şi hidroameliorative existente pe suprafeţele pe care le deţin.

În acest scop ei trebuie să asigure întreţinerea taluzurilor pe terenurile terasate, curăţarea şi repararea canalelor de dirijare a apelor pe versanţi, conservarea căilor de acces, a drumurilor de exploatare şi a zonelor de întoarcere.

 

IX. PRACTICILE OENOLOGICE ADMISE

 

Arealul delimitat pentru DOC „RECAŞ” se încadrează în zona viticolă C I.

Vinurile produse în acest areal au caracteristici specifice şi o reputaţie ce poate fi atribuită numai acestei zone. Strugurii provin în proporţie de 100% din această arie geografică.

Practicile şi tratamentele oenologice se efectuează conform legislaţiei în vigoare.

Vinul produs în arealul delimitat pentru denumirea de origine protejată „RECAŞ” are o

tărie alcoolică dobândită de min. 11,00% vol.

a) Utilizarea bucăţilor din lemn de stejar

Bucăţile de lemn de stejar se utilizează la fabricarea vinurilor şi pentru a transmite vinului anumiţi constituenţi care provin din lemnul de stejar. Bucăţile de lemn trebuie să provină exclusiv din speciile Quercus.

Acestea sunt fie lăsate în stare naturală, fie încălzite la o temperatură calificată ca scăzută, medie sau înaltă, dar nu trebuie să fi fost supuse unei combustii, inclusiv la suprafaţă, nu trebuie să fie carbonizate sau friabile la atingere. Nu trebuie să fi fost supuse unor tratamente chimice, enzimatice sau fizice, altele decât încălzirea. Nu trebuie să li se adauge niciun produs destinat intensificării aromei lor naturale sau a compuşilor fenolici extractibili.

Dimensiunile particulelor de lemn trebuie să fie de aşa natură încât cel puţin 95 % din greutate să fie reţinute de o sită cu ochiuri de 2 mm (sau 9 ochiuri).

Bucăţile de lemn de stejar nu trebuie să degaje substanţe în concentraţii care ar putea prezenta riscuri pentru sănătatea oamenilor.

b) ConţInutul în aciditate volatilă nu poate depăşi:

18 miliechivalenţi/litru pentru musturile de struguri parţial fermentate

18 miliechivalenţi/litru pentru vinurile albe sau roze

20 miliechivalenţi/litru pentru vinurile roşii

Maxim admis pentru DOC „RECAŞ” este de 25 miliechivalenţi/litru, dacă vor purta menţiunea tradiţională DOC-CT, dacă vinurile au fost supuse unei perioade de maturare de cel puţin doi ani.

c) Îndulcirea vinurilor

este autorizată numai în stadiul de producţie şi numai cu must concentrat rectificat, în interiorul regiunii în care este obţinut vinul în cauză.

Se poate utiliza must de struguri sau must de struguri concentrat numai dacă acesta provine din soiul şi din arealul în care este obţinut vinul supus îndulcirii.

f) Cupajarea

se poate face doar între categorii diferite de vinuri sau musturi, cu condiţia ca acestea să provină din arealul respectiv.

g) Acidificare şi dezacidificare

Strugurii proaspeţi, mustul de struguri, mustul de struguri parţial fermentat, vinul nou aflat încă în fermentaţie şi vinul pot face obiectul unei acidificări sau al unei dezacidificări.

Acidificarea mustului de struguri, mustului de struguri parţial fermentat, vinului nou aflat încă în fermentaţie se poate face doar până la limita maximă de 1,50 g/l, exprimată în acid tartric sau 20 miliechivalenţi pe litru, iar acidificarea vinurilor se poate face doar până la limita maximă de 2,5 g/l, exprimată în acid tartric, sau 33,3 miliechivalenţi pe litru.

Dezacidificarea vinurilor se poate face doar până la limita maximă de 1 g/l, exprimată în acid tartric, sau 13,3 miliechivalenţi pe litru.

Mustul de struguri destinat concentrării poate face obiectul unei dezacidificări parţiale.

Acidificarea şi dezacidificarea aceluiaşi produs se exclud reciproc.

h) Proceduri privind acidificarea şi dezacidificarea

1) Acidificarea şi dezacidificarea (cu excepţia acidificării şi dezacidificării vinurilor) nu sunt autorizate decât dacă se efectuează în timpul transformării strugurilor proaspeţi, a mustului de struguri, a mustului de struguri parţial fermentat sau a vinului nou aflat încă în fermentare în vin sau în orice altă băutură destinată consumului uman direct.

2) Acidificarea şi dezacidificarea vinurilor nu poate avea loc decât în centre de vinificare din arealul delimitat pentru DOC „RECAŞ”.

3) Toate procedurile menţionate anterior vor fi declarate autorităţilor competente de către deţinători, persoane fizice sau juridice, grupuri de persoane, producători, îmbuteliatori, prelucrători, precum şi de comercianţi şi/sau vor fi înscrise în registrele de evidenţă şi în documentele de transport în baza cărora circulă produsele astfel tratate.

4) Aceste proceduri pot fi efectuate, fără derogările motivate de condiţii nefavorabile de climă, numai înainte de 1 ianuarie în arealul delimitat pentru DOC „RECAŞ” şi numai pentru produsele provenite din recolta de struguri imediat precedentă acestei date.

5) Acidificarea şi dezacidificarea vinurilor se poate face pe tot parcursul anului.

i) Limite pentru utilizarea anumitor substanţe :

bioxid de carbon utilizat pentru vin cu DOC « RECAŞ » să nu depăşească 2 g/l în vinul astfel tratat

acidul citric utilizat pentru vin cu DOC « RECAŞ » să nu depăşească 1 g/l în vinul astfel tratat

acid metatartric utilizat pentru vin cu DOC « RECAŞ » să nu depăşească 100 mg/l

 

X.TEHNOLOGIA DE OBŢINERE A VINURILOR CU DOC „RECAŞ”

 

Culesul strugurilor se efectuează la maturitatea tehnologică, dictată de tipul de vin care se doreşte a fi obţinut, în funcţie de conţinutul de zaharuri din struguri la recoltare, determinat prin urmărirea mersului coacerii.

Transportul strugurilor trebuie să se facă în vase adecvate, pentru a evita scurgerea mustului ravac.

Prelucrarea strugurilor trebuie să se facă evitând pe cât posibil macerarea timpurie.

Desciorchinatul parţial este obligatoriu. Simultan cu acesta se face şi zdrobirea parţială a strugurilor.

Zdrobitul strugurilor trebuie să favorizeze eliberarea sucului şi componentelor din pulpă şi pieliţă utile în timpul fermentaţiei, fără a determina strivirea sau fărâmiţarea ciorchinilor şi seminţelor.

Scurgerea mustului ravac se face pe cale gravitaţională. Acolo unde se folosesc scurgătoare dinamice, şnecul trebuie să aibă diametru mare şi turaţie mică.

Presarea boştinei se va face numai cu prese pneumatice discontinue. Se interzice folosirea preselor continue la prelucrarea strugurilor destinaţi obţinerii de vinuri cu DOC „RECAŞ”.

Sulfitarea se va face asupra strugurilor, mustuielii sau mustului.

Asamblarea se face numai între mustul ravac şi cel de la presarea I.

Limpezirea mustului alb este necesară şi recomandată.

Adaosul de levuri sub formă de maia sau la levuri liofilizate va asigura o populaţie viabilă de levuri specializate.

Supravegherea şi conducerea fermentaţiei se va realiza prin controlul permanent al temperaturii. La vinurile cu rest de zahăr, sistarea fermentaţiei alcoolice se face înainte ca zahărul să fie complet metabolizat, când tăria alcoolică a vinului este cu 0,5-1 % vol. mai mică decât cea proiectată.

Fermentarea malolactică la vinurile roşii este obligatorie.

Operaţiunile de depozitare, îngrijire şi condiţionare a vinurilor se vor face evitându-se contactul cu aerul şi stocarea la temperaturi inadecvate.

Maturarea vinului se va face în decurs de 3-12 luni, în funcţie de natura biologică a soiului din care provine, tipul de vin, direcţia de comercializare.

Această verigă poate avea loc în baricuri.

Maturarea în baric este obligatorie pentru vinurile roşii cu DOC „RECAŞ”. În condiţiii de aplicare a procedeului

de microoxigenare perioda de maturare se poate reduce la 30 zile.

Învechirea la sticlă minim 1-6 luni este recomandată pentru vinurile roşii.

Tratamentele de cleire albastră (demetalizarea) sunt necesare când conţinutul în fier este mai mare de 6 mg/l.

Stabilizarea tartrică este obligatorie.

Îmbutelierea se va face în condiţii sterile, la rece.

 

XI. CARACTERISTICILE ANALITICE ŞI ORGANOLEPTICE ALE VINURILOR DOC « RECAŞ » LA PUNEREA LOR ÎN CONSUM

 

a) Caracteristicile analitice :

 

Vinurile cu DOC « RECAŞ » trebuie să prezinte următoarele caracteristici de compoziţie :

tărie alcoolică dobândită: minim 11,00% în volume

aciditate totală (acid tartric): minim 3,50 g/l

aciditate volatilă (acid acetic):

18 miliechivalenti pe litru sau 1,08 g/l, pentru vinurile albe şi roze;

20 miliechivalenti pe litru sau 1,20 g/l, pentru vinurile roşii;

25 miliechivalenti pe litru, în funcţie de utilizarea menţiunilor tradiţionale, în conformitate cu prevederile de la cap. IX, b) din prezentul Caiet de sarcini

extract sec nereducător: minim

16,00 g/l la vinurile albe şi roze, dacă vor purta menţiunea tradiţională DOC-CMD

19,00 g/l la vinurile roşii, dacă vor purta menţiunea tradiţională DOC-CT

dioxid de sulf total, maxim:

150 mg/l pentru vinuri roşii seci;

200 mg/l pentru vinuri albe şi roze seci;

200 mg/l pentru vinuri roşii, al căror conţinut în zaharuri este mai mare sau egal cu 5,00 g/l;

250 mg/l pentru vinuri albe şi roze, al căror conţinut în zaharuri este mai mare sau egal cu 5,00 g/l;

dioxid de sulf liber:

10-50 mg/l, în funcţie de tipul de vin, astfel :

la vinurile roşii seci, 10-40 mg/l

la vinurile albe şi roze seci, 15-45 mg/l

la vinurile cu rest de zahăr, 20-50 mg/l

 

Cantităţi prea mari de dioxid de sulf liber, în vinurile roşii, împiedică fermentaţia malolactică. Vinurile cu DOC « RECAŞ » au nevoie de o fermentaţie malolactică îndestulătoare.

microelemente:

aluminiul, maxim 8 mg/l;

arsenul, maxim 0,2 mg/l;

borul, exprimat în acid boric, maxim 80 mg/l;

bromul, maxim 1 mg/l;

cadmiul, maxim 0,01 mg/l;

cuprul, maxim 1 mg/l;

fluorul, maxim 1 mg/l;

plumbul, maxim 0,2 mg/l;

staniul, maxim 1 mg/l;

zincul, maxim 5 mg/l;

metanolul:

maxim 150 mg/l pentru vinurile albe şi roze

maxim 300 mg/l pentru vinurile roşii;

sulfaţii, exprimaţi în sulfat de potasiu, maximum 1 g/l, cu următoarele excepţii:

maxim 1,5 g/l pentru vinurile cu învechire de cel puţin 2 ani în vase, pentru vinurile indulcite şi pentru vinurile obţinute prin adaosul, în must sau în vin, de alcool sau distilat de vin;

maxim 2 g/l pentru vinurile obţinute prin adaos de must concentrat şi pentru vinurile naturale dulci;

maxim 2,5 g/l pentru vinurile obţinute prin evoluţie sub pelicula;

sodiul, maximum 60 mg/l, limită care poate fi depăşită pentru vinurile obţinute din plantaţii amplasate pe soluri sărăturoase;

diglucozidul malvidinei, maximum 15 mg/l pentru vinurile roşii obţinute din struguri proveniţi din soiuri

nobile.

 

b) Caracteristici organoleptice:

 

1. Muscat Ottonel:

Aspect: limpede, echilibrat

Culoare: galben-pai, fără urme de oxidare

Miros: aroma tipică de muscat, fin şi delicat.

Gust: tipic de muscat, armonios, elegant, cu o plăcută rotunjime şi nuanţă de catifelare

2. Sauvignon blanc:

Aspect: limpede, plăcut

Culoare: galben-verzui, strălucitoare, fără urme de oxidare

Miros: aroma suavă de floare de viţă de vie şi flori de soc

Gust: fructuos, plăcut, amplu, cu final prelung

 

3. Pinot Gris:

Aspect: limpede, plăcut

Culoare: galben-limoniu, strălucitoare, fără pete sau urme de oxidare

Miros: aroma de flori de câmp

Gust: plin, viguros, cu caracter, cu nuanţă discretă de mirodenie

 

4. Fetească regală:

Aspect: limpede, echilibrat

Culoare: galben-limonie, cu nuanţe verzui, fără urme de oxidare

Miros: aromă de flori de câmp, discretă, proaspătă

Gust: savuros, fructuos, bine conturat, particular

 

5. Riesling varietal:

Aspect: limpede, echilibrat

Culoare: galben-pal, cu irizaţii verzui, strălucitor

Miros: aromă fină, plăcută, de strugure în pârgă

Gust: uşor acidulat, vioi, fructuos, cu personalitate, echilibrat, cu post-gust plăcut

 

6. Mustoasă de Măderat:

Aspect: limpede

Culoare: galben-verzui, translucid

Miros: fructuos, cu aromă particulară de măr verde, discretă

Gust: suficient de acid, cu personalitate, echilibrat

 

7. Chardonnay:

Aspect: limpede, plăcut

Culoare: galben-auriu

Miros: aromă de flori de salcâm caracteristică, uşor învechit capătă iz de unt proaspăt şi miere

Gust: moale, onctuos, rotund, catifelat, amplu, armonios

 

8. Cabernet Sauvignon:

Aspect: limpede, translucid

Culoare: roşu-purpuriu, uşor agresiv, prin învechire devine roşu-cărămiziu

Miros: aromă de ardei iute, eucalipt, stafide negre şi afine

Gust: ierbos, cu astringenţă fină, catifelat; dacă este maturat în baric, capătă nuanţe discrete de vanilie

 

9. Merlot:

Aspect: limpede, transparent

Culoare: roşu-rubiniu, strălucitor, cu nuanţe teracota, după învechire

Miros: aromă de prune, coacăze negre şi zmeură

Gust: astringenţa este temperată, are catifelarea specifică acestui soi; prin învechire pierde puţin din onctuozitate, dar câştigă un buchet atrăgător, cu note de mentă şi cafea

 

10. Pinot noir:

Aspect: limpede, transparent

Culoare: roşu-maroniu, strălucitor

Miros: aromă schimbătoare de la cireşe, zmeură, căpşuni, pe măsura învechirii primeşte în portofoliu arome de stafide, fân şi piper negru

Gust: fin, catifelat, delicat, complex şi preţios ca o mătase lichidă

 

11. Fetească neagră:

Aspect: limpede, translucid

Culoare: roşu-granat, intens, clar, strălucitor

Miros: aromă complexă, originală, cu note de piper verde, prin învechire aduce a coacăze negre şi prune uscate

* Gust: bine constituit, plăcut, savuros şi atractiv; prin maturare şi învechire devine şi mai armonios, mai suplu, cu un buchet evident.

 

12. Burgund mare:

Aspect: limpede, intens colorat

Culoare: roşu-închis

Miros: aromă de fructe de pădure coapte: coacăze roşii, mure şi afine

Gust: echilibrat, consistent, lung, lipsit de agresivitate, taninurile astringente sunt bine echilibrate.

 

13. Cadarcă:

Aspect: limpede, slab colorat dacă nu este cules prin mai multe treceri

Culoare: roşu-aprins

Miros: aromă de fructe de pădure coapte: coacăze, merişor şi mure

Gust: catifelat, uneori acid, când există condiţii de stafidire se obţin vinuri oxidative cu aromă de cuişoare şi cu gust uşor astringent

 

14. Syrah:

Aspect: limpede, transparent

Culoare: roşu-aprins

Miros: aromă de piper şi cireşe negre

Gust: delicat, suplu, uşor picant, final cu note dulci şi condimentate

 

15. Novac:

Aspect: limpede, transparent

Culoare: roşu-rubiniu intens, la maturitate cărămiziu

Miros: buchet de afine, arome picante de cuişoare şi piper negru

Gust: tanin bine integrat, deşi sălbatic, are o aciditate fină

 

XII. CONDIŢIILE DE COMERCIALIZARE

 

1. Îmbutelierea vinurilor cu denumire de origine controlată « RECAŞ » se face, în ambalaje de sticlă sau alte materiale admise de legislaţia în vigoare pentru vinurile cu denumire de origine controlată, de capacităţi cuprinse între 0,25 – 3 litri.

Închiderea acestora se face cu dopuri de plută, din derivate de plută, din alte materiale admise în comerţul internaţional sau prin închidere filetată asigurată.

În sistemul de ambalare şi etichetare, pentru vinurile cu denumire de origine controlată « RECAŞ » este obligatorie folosirea etichetei principale si a contraetichetei (sau eticheta secundară).

2. În etichetarea vinurilor cu denumire de origine controlată « RECAŞ » se folosesc următoarele

indicaţii obligatorii:

a. denumirea la vânzare: vin cu denumire de origine controlată, însoţită de menţiunea tradiţională CMD sau CT, abreviată sau nu

b. denumirea de origine « RECAŞ »

c. tăria alcoolică dobândită, în volume

d. produs în România

e. indicarea îmbuteliatorului, cu caracterele cele mai mici folosite în inscripţionările de pe etichetă

f. volumul nominal al produsului conţinut de butelie, în mililitri, centilitri, decilitri sau litri

g. data ambalării sau numărul lotului, cu posibilitatea stabilirii datei ambalării. Data ambalării se înscrie, prin marcare, pe eticheta principală sau pe contraetichetă

h. menţiunea “conţine sulfiţi”

i. numărul R.I.V. (numărul din Registrul Industriilor Viticole)

3. În etichetarea vinurilor cu denumire de origine controlată « RECAŞ» pot fi folosite şi următoarele

indicaţii facultative:

a) anul de recoltă, cu condiţia ca vinul să provină în proporţie de cel puţin 85% din anul indicat;

b) denumirea soiului, dacă vinul a fost obţinut din cel puţin 85% soiul respectiv

c) tipul vinului dat de conţinutul său în zaharuri: sec, demisec, demidulce, dulce;

d) alte menţiuni, în conformitate cu legislaţia în vigoare

e) menţiuni referitoare la anumite metode de producţie

f) marca de comerţ, cu condiţia ca ea să nu creeze confuzii cu denumirea de origine;

g) denumirea exploatării viticole (domeniului) pentru vinurile provenite în exclusivitate din exploatarea indicată, cu condiţia de a nu se folosi denumiri care să creeze confuzii cu denumirea de origine;

h) numele persoanei (persoanelor) fizice şi denumirea persoanei juridice care au participat la procesul de elaborare a vinului;

i) se pot înscrie pe contraetichetă şi alte menţiuni care se referă la:

 istoria vinului sau a firmei producătoare;

condiţii naturale ale arealului de producere, tehnici de cultură speciale, de cules şi de elaborare a vinurilor ;

recomandări privind consumarea vinului : temperatură, asociere cu mâncăruri şi altele asemenea;

unele menţiuni suplimentare privind însuşirile senzoriale, date analitice, altele decât tăria alcoolică, indicaţii complementare asupra provenienţei, reprezentări grafice.

Ultimele menţiuni (pct.i) pot fi folosite, la cererea producătorilor, numai în baza aprobării date de comisiile ONVPV, după aprecierea vinurilor, consemnată în buletinele de analiză şi în documentale de atestare a certificării;

j) codul de bare al produsului.

4. Indicaţiile obligatorii se înscriu în acelaşi câmp vizual, pe eticheta principală. Excepţie poate face data ambalării sau a numărului lotului şi menţiunea « conţine sulfiţi »

Indicaţiile facultative se pot înscrie fie pe eticheta principală, fie pe contraetichetă, fluturaşi sau buline.

5. Indicaţiile înscrise pe etichetă trebuie să fie citeţe şi vizibile. Termenii folosiţi în etichetare trebuie să fie înţeleşi de consumatori.

 

XIII. MENŢIUNI TRADIŢIONALE

 

Menţiunile tradiţionale:

CMD – cules la maturitatea deplină

CT – cules târziu, date de conţinutul

în zaharuri la recoltarea strugurilor, în conformitate cu prevederile prezentului Caiet de sarcini, pot fi utilizate numai pentru descrierea vinurilor cu DOC ”RECAŞ”.

Aceste două menţiuni pot fi scrise pe eticheta principală, fie în întregime, fie prescurtat, astfel:

DOC – CMD sau DOC – CT. [R (CE) 479/08 art.54 alineatul (1) litera (a)]

În cazul vinurilor cu denumire de origine controlată “RECAŞ”,

maturate minim 6 luni în vase de stejar

şi învechite în sticla timp de cel puţin 6 luni,

se poate utiliza la etichetare menţiunea tradiţionalăRezervă. [R (CE) 479/08 art.54 alin.(1) litera (b)]

În cazul vinurilor cu denumire de origine controlată “RECAŞ”

maturate minim un an în vase de stejar

şi învechit în sticlă timp de cel puţin 4 ani,

se poate utiliza la etichetare menţiunea tradiţională Vin de vinotecă. [R (CE) 479/08 art.54 alin.(1) litera (b)]

 

XIV. DECLASAREA VINULUI CU DENUMIRE DE ORIGINE CONTROLATĂ „ RECAŞ”

 

În cazurile în care vinurile nu îndeplinesc în totalitate condiţiile de a fi valorificate cu denumirea de origine controlată „RECAŞ”, sau dacă pierd aceste condiţii, ele vor fi declasate în categorii inferiore pe baza unor proceduri elaborate de ONVPV.

1. Declasarea vinurilor DOC se stabileşte de către ONVPV dacă:

a) vinul a suferit alterări din punct de vedere calitativ;

b) vinul a fost supus unor tratamente sau practici oenologice neautorizate pentru această categorie de calitate.

2. În faza de producţie, producătorul poate să solicite ONVPV declasarea unui vin DOC în vin cu indicaţie geografică sau în anumite situaţii, în vin de masă.

Dacă în procesul de certificare vinul declasat nu poate fi încadrat la vin cu indicaţie geografică, acesta se va încadra automat la vin de masă.

 

XV. CONTROLUL RESPECTĂRII SPECIFICAŢIILOR PRODUSULUI

 

Autoritatea desemnata pentru controlul si gestiunea denumirii de origine controlată „RECAŞ” este Oficiul National al Viei si Produselor Vitivinicole (ONVPV), prin Inspectoratul Teritorial.

Adresa Inspectorat teritorial: ARAD, Str. Barbu Lautaru, Nr. 47, Bl 31, SC. A, Ap. 1, Cod postal 310078, Tel. 0040 257 254 400, e-mail: banat@onvpv.ro

Autorizarea plantaţiilor producătoare de struguri DOC, controlul vinurilor DOC şi eliberarea Certificatelor de conformitate pentru vinurile obţinute în denumirea de origine controlată „RECAŞ” şi declasarea acestora se face la solicitarea producătorilor care se supun condiţiilor din prezentul caiet de sarcini, în baza procedurilor elaborate de către ONVPV.

În scopul verificării conformităţii cu caietul de sarcini, autoritatea de control (ONVPV) verifică:

instalaţiile, capacitatea operatorilor de a îndeplini condiţiile prevăzute în caietul de sarcini

produsele în orice etapă a procesului de producţie, inclusiv cea a ambalării, pe baza unui plan elaborat de către autoritatea competentă şi care a fost adus la cunoştinţa operatorilor, care acoperă fiecare etapă de fabricare a vinului

Modificări ale specificaţiilor produsului

Orice solicitant îndreptăţit conf. Art. 37 din Reg. UE nr. 479/2008, poate solicita aprobarea unei modificări a specificaţiilor produsului pentru denumirea de origine controlată „RECAŞ”, în special pentru a ţine cont de evoluţia cunoştinţelor ştiinţifice şi tehnice sau pentru a redefini aria geografică.

.

...in production...

visit also EUROPEAN WINES

----

...in lavorazione...

visitate anche EUROPEAN WINES

 

 

VISIT THE SITES BELOW

---

VISITATE I SITI IN CALCE

O

CLICCATE QUI