Colinelor Dobrogei › MURFATLAR DOC

MURFATLAR DOC

MURFATLAR SPUMANT D.O.C.

MURFATLAR VINULUI LICOROS D.O.C.

VIGNETI SATU NOU

VIGNETI SATU NOU MEDGIDIA MURFATLAR

 

MURFATLAR

DOC denumire de origine controlata

CAIET DE SARCINI

(fonte ONVPV)

 

I. DEFINITIE

Vinul cu denumire de origine controlata „Murfatlar” este produsul care se obtine numai in perimetrul podgoriei Murfatlar, delimitata geografic conform legislatiei in vigoare.

Denumirea de origine controlata „Murfatlar” se atribuie vinurilor obtinute din struguri produsi in arealul delimitat pentru aceasta denumire, cu conditia respectarii tuturor prevederilor din prezentul caiet de sarcini.

 

II. LEGATURA CU ARIA GEOGRAFICA

Calitatea vinurilor cu denumire de origine controlata „Murfatlar” este asigurata in primul rand de clima si solul regiunii.

Conditiile naturale intalnite aici sunt dintre cele mai lavorabile cultivarii vitei-de-vie, intreaga zona fiind incadrata in categoria CII conform Ordinului 645/2005 privind aprobarea incadrarii regiunilor viticole romanesti in zonele viticole ale Uniunii Europene si conditiile aplicarii corectiilor de tarie alcoolica si de aciditate asupra recoltelor de struguri aflate in diferite stadii de prelucrare.

Sub aspect meteorologic, aici exista o cantitate mare de radiatie solara, resurse heliotermice bogate iar precipitatiile atmosferice insumeaza cantitatile medii cele mai reduse din tara.

Solul, format in principal din calcar cochilifer, bogat in carbonat de calciu, consti tuie un factor important al calitatii vinurilor.

Toate conditiile oferite de mediul natural, cu precadere cele pedologice si heliotermice sunt deosebit de favorabile culturii vitei-de-vie si obtinerii de produse de calitate superioara.

Deficitul de umiditate poate fi combatut printr-o buna organizare a sistemului de irigatie.

Substratul geologic intalnit in cadrul podgoriei Murfatlar este constituit din loess si depozite loessiene, ce acopera calcarele si gresiile calcaroase mezozoice si tertiare ale platformei sud-dobrogene, respectiv materiale deluvio-coluviale.

Climatul este de tip continental, cu veri toride si secetoase, ierni moderate, primaveri timpurii si toamne tarzii, ideale pentru maturarea si supramaturarea strugurilor.

Potentialul heliotermic este printre cele mai ridicate din tara, exprimate prin radiatie solara de 130 kcal/cm2, insolatia 2220-2300 ore, temperaturi pozitive 4200oC/an.

Sub-climatul este influentat in principal de catre Canalul Dunare-Marea Neagra care traverseaza podgoria pe directia V-E prin reflectarea luminii solare si prin inertie termica transmisa zonelor limitrofe. Pantele Canalului Dunare-Marea Neagra si diferentele de temperatura dintre sol si masa de apa creaza miscari de aer ce se suprapun cu miscarea

vanturilor din Dobrogea de mijloc.

Solurile reprezentative sunt molisolurile cernoziomice de stepa (cernoziomuri carbonatice, cernoziomuri tipice) pe substrate loessice, rendzine tipice si litice, regosoluri si erodisoluri pe pante puternic degradate natural sau antropozoogen.

Urmatoarele categorii de vinuri pot purta denumire de origine controlata Murfatlar:

-vin;

-vin spumant;

-vin petiant.

 

III. DELIMITAREA TERITORIALA PENTRU PRODUCEREA VINULUI CU DOC „Murfatlar”

1.Arealul delimitat pentru vinificarea, conditionarea si imbutelierea vinurilor cu denumirea de origine controlata „Murfatlar” cuprinde urmatoarele localitati situate in

 

judetul Constanta:

Denumire de origine ”MURFATLAR”:

Oras Murfatlar:

satele: Murfatlar, Siminoc;

Comuna Valu lui Traian:

satul: Valu lui Traian;

Comuna Poarta Alba:

satele: Poarta Alba, Nazarcea;

Oras Ovidiu:

Comuna Ovidiu:

satul: Poiana;

Comuna Ciocarlia:

satul: Ciocarlia.

 

Subdenumire de origine ”MEDGIDIA” care poate insoti sau nu denumirea de origine ”MURFATLAR”:

Oras Medgidia:

localitati: Medgidia, Remus Opreanu, Valea Dacilor;

Comuna Castelu:

satele: Castelu, Cuza Voda, Nisipari;

Comuna Silistea:

satul: Silistea,

Comuna Tortoman:

satul: Tortoman;

Com. Pestera:

satele: Pestera, Ivrinezu Mic;

Comuna Mircea Voda:

satele Mircea Voda, Satu Nou, Tibrinu, Saligny, Stefan cel Mare, Gherghina;

 

Subdenumirea de origine ”CERNAVODA” care poate insoti sau nu denumirea de origine ”MURFATLAR”:

Oras Cernavoda:

Comuna Cernavoda;

Comuna Seimeni:

satele: Seimeni, Seimenii Mici;

Comuna Rasova:

satele: Rasova, Cochirleni.

 

2. Denumirea de origine controlata “MURFATLAR” poate fi completata, in functie de interesul producatorilor, cu una din urmatoarele denumiri de plai viticol:

a) Pentru denumirea de origine ”MURFATLAR”:

BASARABI, VALUL ROMAN, BISERICA VECHE, POARTA ALBA, SIMINOC, CIOCARLIA, PIATRA ROSIE, NAZARCEA;

b) Pentru subdenumirea de origine ”MEDGIDIA”:

VALEA DACILOR, CETATE, MIRCEA VODA, SATU NOU, CUZA VODA, TORTOMAN, SILISTEA, TIBRINU;

c) Pentru subdenumirea de origine ”CERNAVODA”:

DEALU VIFORUL, DEALU HINOG, COCHIRLENI, RASOVA, SEIMENI.

 

IV. SOIURILE DE STRUGURI

Soiurile de struguri care pot fi folosite pentru obtinerea vinurilor cu denumire de origine controlata „Murfatlar” sunt urmatoarele:

 

Soiuri albe:

DOC-CMD:

Chardonnay, Pinot Gris, Muscat Ottonel, Sauvignon, Riesling varietal (Riesling italian, Riesling de Rhin), Feteasca Regala, Feteasca Alba, Tamaioasa Romaneasca, Cramposie, Columna, Sortiment alb (care provine din diferite asamblari, din soiurile mentionate);

DOC-CT:

Chardonnay, Pinot Gris, Muscat Ottonel, Sauvignon, Tamaioasa Romaneasca, Cramposie, Columna, Sortiment Alb (care provine din diferite asamblari, din soiurile albe mentionate);

DOC-CIB:

Chardonnay, Pinot Gris, Muscat Ottonel, Tamaioasa Romaneasca, Sortiment Alb (care provine din diferite asamblari, din soiurile albe mentionate).

 

Soiuri rosii:

DOC-CMD:

Cabernet Sauvignon, Merlot, Pinot Noir, Feteasca Neagra, Sortiment Rosu, Syrah, Burgund mare, Sortiment Roze (care provine din diferite asamblari, din soiurile mentionate);

DOC-CT:

Cabernet Sauvignon, Merlot, Pinot Noir, Feteasca Neagra, Sortiment Rosu, Syrah, Burgund mare, Sortiment Roze (care provine din diferite asamblari, din soiurile mentionate);

DOC-CIB:

Pinot Noir.

 

V. PRODUCTIA MAXIMA DE STRUGURI (q/ha)

Chardonnay: 136,00 q/ha CMD,114,00 q/ha CT, 86,00 q/ha CIB;

Pinot Gris: 136,00 q/ha CMD, 114,00 q/ha CT, 86,00 q/ha CIB;

Muscat Ottonel: 143,00 q/ha CMD, 129,00 q/ha CT, 100,00 q/ha CIB;

Sauvignon: 150,00 q/ha CMD, 136,00 q/ha CT;

Riesling varietal: 150,00 q/ha CMD;

Cabernet Sauvignon: 129,00 q/ha CMD, 114,00 q/ha CT;

Merlot: 150,00 q/ha CMD, 136,00 q/ha CT;

Pinot Noir: 143,00 q/ha CMD, 129,00 q/ha CT, 93,00 q/ha CIB;

Feteasca Neagra: 150,00 q/ha CMB. 136,00 q/ha CT;

Syrah: 143,00 q/ha CMB, 129,00 q/ha CT;

Burgund mare: 143,00 q/ha CMD, 129,00 q/ha CT;

Feteasca Regala: 150,00 q/ha CMD;

Feteasca Alba: 150,00 q/ha CMD;

Tamaioasa Romaneasca: 150,00 q/ha CMD, 136,00 q/ha CT, 100,00 q/ha CIB;

Cramposie: 150,00 q/ha CMD, 136,00 q/ha CT;

Columna: 150,00 q/ha CMD, 136,00 q/ha CT.

 

VI. RANDAMENTUL MAXIM IN VIN (hl/ha)

Chardonnay: 95,00 hl/ha CMD, 80,00 hl/ha CT, 60,00 hl/ha CIB;

Pinot Gris:  95,00 hl/ha CMD, 80,00 hl/ha CT, 60,00 hl/ha CIB;

Muscat Ottonel: 100,00 hl/ha CMD, 90,00 hl/ha CT, 70,00 hl/ha CIB;

Sauvignon: 105,00 hl/ha CMD, 95,00 hl/ha CT;

Riesling varietal: 105,00 hl/ha CMD;

Cabernet Sauvignon: 90,00 hl/ha CMD, 80,00 hl/ha CT;

Merlot: 105,00 hl/ha CMD, 95,00 hl/ha CT;

Pinot Noir:  100,00 hl/ha CMD, 90,00 hl/ha CT, 65,00 hl/ha CIB;

Feteasca Neagra: 105,00 hl/ha CMD, 95,00 hl/ha CT;

Syrah: 100,00 hl/ha CMD, 90,00 hl/ha CT;

Burgund mare: 100,00 hl/ha CMD, 90,00 hl/ha CT;

Feteasca Regala: 105,00 hl/ha CMD;

Feteasca Alba: 105,00 hl/ha CMD;

Tamaioasa Romaneasca: 105,00 hl/ha CMD, 95,00 hl/ha CT, 70,00 hl/ha CIB;

Cramposie: 105,00 hl/ha CMD, 95,00 hl/ha CT;

Columna: 105,00 hl/ha CMD, 95,00 hl/ha CT;

 

VII. CALITATEA STRUGURILOR LA RECOLTARE

Struguri destinati producerii vinului materie prima pentru vinul cu denumire de origine controlata “Murfatlar” trebuie sa fie sanatosi, culesi la maturitatea deplina.

Este necesar sa fie introdusi cat mai urgent in procesul de fabricatie.

Continutul de zahar la recoltare trebuie sa fie de minim 187 g/l.

 

VIII. CARACTERISTICILE SI PRACTICILE CULTURALE ALE PLANTATIILOR

Plantatiile din care se obtin vinurile cu denumire de origine controlata trebuie sa aiba o puritate de soi de cel putin 80%. Butucii-impuritati din aceste plantatii vor face parte numai din soiuri apartinand speciei Vitis vinifera, iar strugurii altor soiuri se vor separa la cules de cei ai soiului ce sta la baza producerii vinului pentru care se acorda denumirea de origine.

Verificarea conditiei de puritate de soi a materiei prime se face cu ocazia receptionarii strugurilor la crama.

puritatea de soi a strugurilor va fi de 100% pentru producerea de vinuri care se valorifica cu denumire de soi;

o stare buna de sanatate - proportia boabelor avariate nu poate fi mai mare de 10%;

densitatea plantatiei: minim 3300 plante/ha;

irigarea: admisa numai in anii secetosi, cu notificarea ONVPV, atunci cand continutul apei in sol pe adancimea de 0-100 cm scade la 50% din IUA, prin folosirea unor norme moderate de udare (400 - 600 mc/ha);

- recoltarea in verde - reducerea numarului de ciorchini la intrarea in parga cand productia potentiala depaseste limitele maxime admise prin caietul de sarcini pentru DOC-CIB.

Fertilizarea se va realiza prin aplicare de ingrasaminte organice o data la 4-5 ani precum si prin administrarea de ingrasaminte chimice in doze moderate (fertilizarea cu azot in doza de maximum 75 kg/ha etc.).

In plantatii se va asigura o protectie fitosanitara eficienta pentru realizarea unei stari de buna sanatate a recoltei. In toti anii se recomanda aplicarea desfrunzitului partial.

 

IX. PRACTICILE SI TRATAMENTELE OENOLOGICE ADMISE

Arealul delimitat pentru denumirea de origine controlata „Murfatlar” se incadreaza in zona viticola C II.

Vinurile produse in acest areal au caracteristici specifice si o reputatie ce poate fi atribuita numai acestei zone.

Strugurii provin in proportie de 100% din aceasta arie geografica.

Practicile si tratamentele oenologice care se utilizeaza pentru strugurii proaspeti, mustul de struguri, mustul de struguri partial fermentat, mustul de struguri partial fermentat extras din struguri stafiditi, mustul de struguri concentrat, vinul nou aflat inca in fermentatie sunt:

1. Aerarea;

2. Tratamentele termice;

3. Centrifugarea si filtrarea cu sau fara agent de filtrare inert. In eventualitatea utilizarii unui agent, acesta nu trebuie sa lase reziduuri nedorite in produsul tratat – pamant de de diatomita – Kieselguhr;

4. Folosirea anhidridei carbonice, denumita si dioxid de carbon si in combinatie cu scopul de a crea o atmosfera inerta si de a manipula produsul in lipsa aerului;

5. Utilizarea de levuri de vinificare uscate sau in suspensie alcoolica, numai pentru strugurii proaspeti, must de struguri, must de struguri partial fermentat si pentru a doua fermentatie alcoolica a tuturor categoriilor de vinuri spumante;

6.Utilizarea, pentru favorizarea dezvoltarii levurilor, a uneia sau mai multora dintre urmatoarele substante, eventual completate cu un mediu inert de celuloza microcristalina:

-adaosul de fosfat diamonic sau de sulfat de amoniu, numai pentru strugurii proaspeti, must de struguri, must de struguri partial fermentat, pentru a doua fermentatie alcoolica a tuturor categoriilor de vinuri spumante, in limita respectiva de utilizare de 1 g/l (exprimata in saruri) sau de 0,3 g/l pentru a doua fermentatie a vinurilor spumante;

-adaosul de diclorhidrat de tiamina, numai pentru strugurii proaspeti, mustul de struguri, mustul de struguri partial fermentat si pentru a doua fermentatie alcoolica a tuturor categoriilor de vinuri spumante, in limita de utilizare de 0,6 mg/l (exprimata in tiamina) pentru fiecare tratament;

7. Utilizarea anhidridei sulfuroase, denumita si dioxid de sulf, a metabisulfitului de potasiu, denumit si disulfit de potasiu sau pirosulfit de potasiu;

8. Tratamentul cu carbune de uz oenologic, numai pentru musturile si vinurile noi aflate inca in fermentatie si pentru vinurile albe, in limita de utilizare de maxim 100 g de produs uscat per hl;

9. Limpezirea cu ajutorul uneia sau mai multora dintre urmatoarele substante de uz oenologic: gelatina alimentara, tanin, enzime pectolitice;

10. Utilizarea acidului sorbic sub forma sorbat de potasiu, cantitatea maxima de acid sorbic in produsul tratat introdus pe piata este de 200 mg/l;

11. Utilizarea acidului L(+) tartric, acidului L-malil, acidului DL malic sau a acidului lactic pentru acidifiere.

Conditiile si limitele sunt prevazute la literele C si D din anexa V la Regulamentul (CE) nr. 479/2008 si la articolele 11 si 13 din R(CE) 606/2009 de stabilire a anumitor norme de aplicare a R(CE) 479/2008 in privinta categoriilor de produse viticole, a practicilor oenologice si a restrictiilor care se aplica acestora. Utilizarea, pentru dezacidifiere, a uneia sau mai multora dintre urmatoarele substante: tartrat neutru de potasiu, bicarbonat de potasiu, carbonat de calciu, tartrat de calciu, acid L(+) tartric, preparat omogen de acid tartric si carbonat de calciu in proportii echivalente;

12. Utilizarea de polivinilpolipirolidon in limita de utilizare de 80 g/hl;

13. Utilizarea bacteriilor lactice;

14. Adaosul de acid L-ascorbic, cantitatea maxima continuta in vinul tratat introdus pe piata este de 250 mg/l;

15. Barbotarea cu argon sau azot;

16. Adaosul de anhidrida carbonica. Pentru vinurile linistite, cantitatea maxima de anhidrida carbonica in vinul tratat introdus pe piata este de 3 g/l iar suprapresiunea creata de anhidrida carbonica trebuie sa fie < 1 bar, la temperatura de 20 °C;

17. Adaosul de acid citric in vederea stabilizarii vinului. Cantitatea maxima in vinul tratat introdus pe piata este de 1 g/l;

18. Adaosul de taninuri;

19. Tratarea: vinurilor albe, rosii si roze cu ferocianura de potasiu;

20. Adaosul de acid metatartric;

21. Utilizarea sulfatului de cupru pentru eliminarea defectelor de gust sau de miros ale vinului, in limita de utilizare de 1 g/hl si cu conditia ca produsul tratat sa nu contina mai mult de 1 mg/l de cupru;

22. Adaosul de manoproteine de drojdie pentru asigurarea stabilizarii tartrice si proteice a vinurilor;

23. Utilizarea de bucati de lemn de stejar la producerea si maturarea vinurilor, inclusiv la fermentarea strugurilor proaspeti si a musturilor de struguri, in conditiile prevazute in apendicele 9 din R(CE) 606/2009 de stabilire a anumitor norme de aplicare a R(CE) 479/2008 in privinta categoriilor de produse viticole, a practicilor oenologice si a restrictiilor

care se aplica acestora.

Bucatile din lemn de stejar se utilizeaza la fabricarea si maturarea vinurilor, inclusiv la fermentarea strugurilor proaspeti si a musturilor de struguri, precum si pentru a transmite vinului anumiti constituenti proveniti din lemnul de stejar.

Bucatile de lemn provin exclusiv din speciile de Quercus si sunt lasate in stare naturala sau incalzite la o temperatura scazuta, medie sau mare, insa nu trebuie sa fie supuse unei combustii, nu trebuie sa fie carbonizate sau friabile la atingere si nici nu trebuie sa fie supuse unor tratamente chimice, enzimatice sau fizice, altele decat incalzirea.

Nu se adauga nici un produs cu scopul de a le intensifica aroma naturala sau compusii fenolici extractibili.

Dimensiunile particulelor de lemn trebuie sa fie de asa natura incat cel putin 95 % din greutate sa fie retinute de o sita cu ochiuri de 2 mm (sau 9 ochiuri).

Bucatile de lemn de stejar nu trebuie sa degaje substante in concentratii care ar putea prezenta riscuri pentru sanatatea oamenilor

Vinul produs in arealul delimitat Murfatlar are o

tarie alcoolica dobandita de minim 11,00% vol.

si o taria alcoolica totala de minim 15,00% vol.

 

a) Acidifiere si dezacidifiere

Strugurii proaspeti, mustul de struguri, mustul de struguri partial fermentat, vinul nou aflat inca in fermentatie si vinul pot face obiectul unei acidifieri sau al unei dezacidifieri.

Acidifierea musturilor se face in anii deficitari la soiurile care nu se incadreaza in aciditatea minima conform normelor europene.

Acidifierea mustului de struguri, mustului de struguri partial fermentat, vinului nou aflat inca in fermentatie se poate face doar pana la limita maxima de 1,5 g/l, exprimata in acid tartric, sau 20 miliechivalenti pe litru, iar acidifierea vinurilor se poate face doar pana la limita maxima de 2,5 g/l, exprimata in acid tartric, sau 33,3 miliechivalenti pe litru.

Dezacidifierea se poate face, dar in ani foarte rari, deoarece in podgoria Murfatlar se intalneste mai mult lipsa de aciditate decat exces.

Dezacidifierea vinurilor se poate face doar pana la limita maxima de 1 g/l, exprimata in acid tartric sau 13,3 miliechivalenti pe litru.

Acidifierea si dezacidifierea aceluiasi produs se exclud reciproc.

 

b) Proceduri privind acidifierea si dezacidifierea

1. Acidifierea si dezacidifierea vinurilor nu poate avea loc decat in centre de vinificare din arealul delimitat pentru aceasta denumire de origine controlata din care au fost recoltati strugurii proaspeti utilizati.

2. Toate procedurile mentionate anterior se declara autoritatilor competente de catre detinatori, persoane fizice sau juridice, grupuri de persoane, producatori, imbuteliatori, prelucratori, precum si de comercianti si/sau vor fi inscrise in registrele de evidenta si in documentele de transport in baza carora circula produsele astfel tratate.

3. Aceste proceduri pot fi efectuate, fara derogarile motivate de conditii nefavorabile de clima, numai inainte de 1 ianuarie in arealul delimitat pentru aceasta denumire de origine controlata si numai pentru produsele provenite din recolta de struguri imediat precedenta acestei date.

4. Acidifierea si dezacidifierea vinurilor se pot face pe tot parcursul anului.

 

c) Limite de imbogatire

In anii viticoli nefavorabili se poate practica marirea tariei alcoolice naturale in volume a strugurilor proaspeti, a mustului de struguri, a mustului de struguri partial fermentat, a vinului nou aflat inca in fermentatie si a vinului.

Cresterea tariei alcoolice naturale in volume se realizeaza prin procedee oenologice si nu poate depasi limita de 1,50% vol.

In anii cu conditii climatice deosebit de defavorabile si doar cu acordul Comisiei Europene, limita poate creste pana la 2,00% vol.

 

d) Procedee de imbogatire

Cresterea tariei alcoolice naturale in volume se poate realiza:

- in cazul strugurilor proaspeti, a mustului de struguri partial fermentat sau a vinului nou aflat inca in fermentatie, numai prin adaos de must de struguri concentrat sau must de struguri concentat rectificat;

- in cazul mustului de struguri, numai prin adaos de must de struguri concentrat sau must de struguri concentat rectificat sau prin concentrare partiala, inclusiv prin osmoza inversa;

- in cazul vinului, numai prin concentrare partiala la rece.

Procesele prevazute mai sus se exclud reciproc in cazurile in care vinul sau mustul de struguri este imbogatit cu must de struguri concentrat sau must de struguri concentat rectificat si se plateste sprijinul financiar pentru utilizarea mustului de struguri concentrat sau mustului de struguri concentrat rectificat.

Adaosul de must de struguri concentrat sau must de struguri concentat rectificat nu poate mari volumul initial de struguri proaspeti presati, de must de struguri, de must de struguri partial fermentat sau de vin nou aflat inca in fermentare cu mai mult de 6,50%.

Concentrarea mustului de struguri sau a vinului supus procedeelor prevazute mai sus nu poate avea ca efect reducerea volumului initial al acestor produse cu mai mult de 20 % si nu poate mari taria alcoolica naturala a acestor produse cu mai mult de 2, 00%.

Procedeele mentionate anterior nu poate avea ca efect cresterea tariei alcoolice totale in volume peste limita maxima de 13,00%.

e) Indulcirea

Indulcirea vinurilor cu denumire de origine controlata “Murfatlar” se realizeaza cu ajutorul unuia sau a mai multora dintre produsele:

- must de struguri sau must de struguri concentrat care provine din aceeasi denumire de origine;

- must de struguri concentrat rectificat.

Indulcirea vinurilor este permisa numai in stadiul productiei si al comercializarii angro.

Indulcirea vinurilor trebuie efectuata in conformitate cu respectarea legislatiei in vigoare, respectiv regimul declaratiilor si al registrelor de intrare-iesire pentru produsele utilizate la indulcire.

 

X. TEHNOLOGIA DE OBTINERE A VINURILOR CU DOC „MURFATLAR”

a)Tehnologia de producere a vinurilor albe DOC:

Strugurii se culeg cand au acumulat minim 187 gr/l zahar, manual sau mecanizat.

La crama se face receptia calitativa si cantitativa, strugurii se rastoarna in buncar, se face un tratament cu enzime 100 g/5000 kg, dupa care strugurii se desciorchineaza, rahisurile se elimina, mustuiala este injectata cu o solutie de 6% SO2, pana la o concentratie de 30g/hl, mustuiala ajunge in presa, printr-un sistem automat de distributie a mustuielii se separa mustul ravac de mustul de presa, mustul ravac se stocheaza in polstife in vederea decantarii gravitationale, timp de 18-20 h, dupa care se trage partea limpede, in inoxuri cu fermentare dirijata.

Partea grosiera ramasa dupa decantare se filtreaza cu filtrele cu vacuum, iar mustul limpede rezultat in urma filtrarii se amesteca cu partea limpede. Mustul limpede astfel obtinut se insamanteaza cu levuri selectionate. Tot in aceste inoxuri pentru o mai buna fermentare a levurilor se administreaza si nutrienti 20-30 g/hl.

In partea a doua a fermentarii este benefica o aerare sau o microoxigenare a mustului.

Fermentarea are loc la o temperatura de 16-18 °C. Dupa fermentarea vinului nou se face corectia de SO2 pana la 30-35 g/hl si plinul vaselor, urmata de o bentonizare, 0,5-1 g/l in functie de rezultatele de laborator, dupa decantarea bentonitei, partea limpede se separa centrifugal, se stocheaza in functie de destinatia pe care urmeaza sa o parcurga vinul, in inoxuri, sau vase de lemn. Inainte de imbuteliere se fac filtrari mai fine cu filtru tangential, se refrigereaza (se conditioneaza) dupa care se trage la imbuteliere conform cerintelor.

Tehnologia de producere a vinurilor cu denumire de origine controlata aromate este asemanatoare cu a celor nearomate cu o singura particularitate aceea de a lasa 10-20 chiar 30 de ore in functie de soi, mustuiala la macerare peliculara, dupa care urmeaza acelasi ciclu tehnologic ca la vinurile cu denumire de origine controlata nearomate: presare, decantare, filtrare etc.

 

b)Tehnologia de producere a vinurilor rosii DOC:

Soiurile de struguri rosii care se vinifica la Murfatlar in vederea obtinerii de vinuri DOC (CMD, CT, CIB) sunt:

Cabernet Sauvignon, Merlot, Feteasca Neagra si Pinot Noir.

Recoltarea strugurilor se face la maturarea fenolica, atunci cand au acumulat in pelitele boabelor cantitatile cele mai mari de antociani. Strugurii, culesi manual sau mecanizat, sunt transportati la crama in bene de transport, avand protectie antioxidanta. Se face receptia cantitativa, prin cantarire pe pod bascula si receptia calitativa, prin vizualizarea starii de sanatate a strugurilor si determinarea continutului in zaharuri, refractometric.

In continuare, dupa receptia strugurilor are loc prelucrarea acestora, care se poate face clasic (macerare-fermentare pe bostina) sau prin termomacerare (incalzirea mustuielii la 70-80°C).

Prima etapa in procesul de prelucrare a strugurilor o reprezinta desciorchinarea si zdrobirea acestora, prin zdrobirea boabelor se usureaza trecerea polifenolilor din pielite in must, in timpul macerarii – fermentarii pe bostina. Administrarea drojdiilor selectionate si a enzimelor, in cazul fermentatiei clasice, se face direct pe struguri.

Pe masura introducerii mustuielii in recipientii de macerare – fermentare, se face injectarea, direct in conducta de mustuiala a solutiei de SO2 6 %, pentru protectie antioxidanta si extragerea mai rapida a antocianilor din pielita boabelor. Macerarea-fermentarea se face in: autovinivicatoare (echipate cu instalatii pentru recircularea si racirea controlata a mustului), cisterne Roto si cisterne din beton de capacitate mica si dureaza in jur de 7-10 zile, la

temperaturi cuprinse intre 25-28°C, un rol foarte important avand aerarea mustuielii (polimerizarea antocianilor).

Prin acest proces de natura fizico-chimica, se realizeaza extractia fractionata a compusilor polifenolici si a aromelor primare din struguri, in timpul contactului prelungit al mustului cu bostina.

Astfel vinul rosu dobandeste cele patru caracteristici de baza: culoare, tanin, extract si arome primare. Separarea mustului in fermentare de bostina se face prin scurgerea gravitationala a ravacului si presarea bostinei cu prese discontinui, atunci cand s-au acumulat in jur de 9,00% vol. alcool si densitatea mustului in fermentare a ajuns la 1, 010 – 1,020.

Mustul ravac se amesteca cu mustul de presa de la stutul I, in cisterne de inox unde are loc desavarsirea fermentatie alcoolice. La sfarsitul fermentatiei alcoolice se declanseaza fermentatia malolactica, absolut necesara vinurilor rosii deoarece confera suplete, catifelare si rotunjime acestora precum si stabilitatea culorii si stabilizarea biologica. Factorii cei mai importanti care se urmaresc in timpul fermentatie malolactice sunt: pH–ul vinului (3,2-3,4), continutul in sulf (max. 15 mg/l SO2 liber) temperatura vinului (18-22°C), incarcatura de bacterii malolactice. Controlul fermentatiei malolactice se face prin cromatografie, urmarindu-se disparitia acidului malic din vin.

La sfarsitul fermentatiei malolactice vinul se sulfiteaza, bentonizeaza (optional), se trage de pe drojdie, se separa centrifugal, se filtreaza prin filtrul tangential, urmeaza refrigerarea in

flux continuu, efectuarea de analize fizico–chimice, dupa care se trage in budane de stejar sau inoxuri, in vederea maturarii.

 

XI. MENTIUNI TRADITIONALE

Mentiunile traditionale prevazute in:

a) R (CE) 479/08 art.54 alin.(1) litera (b)

In cazul vinurilor de origine controlata Murfatlar maturate minim 6 luni in vase de stejar si invechite in sticla timp de cel putin 6 luni se poate utiliza la etichetare mentiunea traditionala "Rezerva" .

In cazul vinurilor de origine controlata Murfatlar maturate minim un an in vase de stejar si invechite in sticla timp de cel putin 4 ani se poate utiliza la etichetare mentiunea traditionala "Vin de vinoteca".

b) R (CE) 479/08 art.54 alineatul (1) litera (a)

Categoriile de calitate:

CMD – cules la maturitatea deplina,

CT – cules tarziu si

CIB – cules la innobilarea boabelor,

date de continutul in zaharuri la recoltarea strugurilor, consti tuie mentiuni traditionale si pot fi utilizate numai pentru descrierea vinurilor cu DOC ”Murfatlar”.

 

XII. CARACTERISTICILE ANALITICE SI ORGANOLEPTICE ALE VINURILOR DOC MURFATLAR LA PUNEREA LOR IN CONSUM

Fiecare soi are capacitatea de a acumula in mod diferit zahar in boabe, aceasta stand la baza calitatii vinurilor obtinute.

In functie de soi, de conditiile anului si de momentul culesului, in denumirea de origine Murfatlar se pot obtine o varietare mare de vinuri, de la seci si pana la dulci, oferind astfel o imagine elocventa a diversitatii calitative sub care se poate realiza productia de vinuri.

 

a) Caracteristicile analitice:

Vinurile cu DOC Murfatlar trebuie sa prezinte urmatoarele caracteristici de compozitie:

taria alcoolica dobandita de minim 11,00% in volume;

aciditate totala (acid tartric) de minim 4,50g/l;

aciditate volatila:

18 miliechivalenti pe litru sau 1,08 g/l acid acetic pentru vinurile albe si rose;

sau 20 de miliechivalenti pe litru sau 1,20 g/l acid acetic pentru vinurile rosii.

Vinurile care poarta denumirea de origine controlata Murfatlar, daca au fost supuse unei perioade de maturare de cel putin doi ani sau care au o tarie alcoolica totala in volume egala sau mai mare de 13,00% vol pot avea derogari in ceea ce priveste limitele de aciditate volatila de pana la

1,30 g/l la vinurile albe

1,50 g/l la vinurile rosii.

extract sec nereducator: minim 17 g/l

dioxid de sulf total:

150 mg/l in vinurile rosii;

200 mg/l in vinurile albe si rose;

In cazul vinurilor cu un continut de zaharuri exprimat prin suma glucoza+fructoza egal sau mai mare de 5 g/l, limita maxima a continutului de anhidrida sulfuroasa se ridica la:

200 mg/l pentru vinurile rosii;

250 mg/l pentru vinurile albe si rose;

350 mg/l pentru vinuri provenite din denumirea de origine controlata “Murfatlar” CIB.

dioxid de sulf liber: maxim 50 mg/l.

 

b) Caracteristici organoleptice generale:

Vinurile DOC obtinute in podgoria Murfatlar sunt corpolente, onctuoase, cele obtinute din soiuri albe aromate si semiaromate au o pregnanta caracteristica de soi (arome si buchet de invechire) iar cele rosii contin taninuri catifelate ce tempereaza asprimea si astringenta specifica soiurilor.

 

Soiuri albe:

Aspect: limpede, cu luciu

Culoare: galben verzui spre galben auriu

Miros: caracteristic soiului

Gust: sec, demisec, demidulce, dulce, catifelat, moale

 

Soiuri rosii:

Aspect: limpede, cu luciu

Culoare: rosu rubiniu, violaceu intens

Miros: caracteristic soiului

Gust: sec, demisec, demidulce, dulce, slab taninat, corpolent

 

Dintre principalele vinuri albe enumeram:

Chardonnay:

vinuri ce prezinta o mare finete, se caracterizeaza printr-o compozitie armonioasa, sunt catifelate dar in acelasi timp bogate, cu o aroma ce aminteste de cea a fanului de curand cosit sau uneori de floarea de salcam. Aceste vinuri impresioneza prin calitatea lor perfect echilibrata si aciditatea care-i confera armonia gustativa iar buchetul pe care-l capata in timp ii confera o nuanta originara de migdale dulci. Solul calcaros, precum si perioada indelungata de insolatie din podgoria Murfatlar, confera acestui soi de struguri cele mai favorizante conditii de evolutie calitativa din Romania.

 

Pinot gris:

soiurile se disting printr-o mare capacitate de acumulare a zaharului iar vinurile obtinute sunt pline si bogate dar in acelasi timp rotunde si catifelate, cu o aroma nobila si complexa. Vinul obtinut din strugurii de Pinot Gris din podgoria Murfatlar se caracterizeaza printr-o culoare galben-verzuie sau chiar cu note de auriu – in cazul unei usoare mentineri a mustului pe pielita, fapt ce permite o mai accentuata extragere a aromei.

Parfumul floral neagresiv, de o mare finete, asigura o prelunga senzatie olfactiva.

Gustul este suav, fara a se resimti corpolenta, fapt datorat unei bune mentineri a aciditatii dupa

fermentare.

 

Sauvignon:

vinuri caracterizate printr-o aroma particulara, foarte placuta, sunt fine si prezinta insusiri gustative complexe. Gustul este complet, plin, fin, si cu o savoare ce aminteste pe cea a fructelor exotice.

Nobletea acestui soi semiaromat este completata de excelentele conditii pedoclimatice oferite de podgoria Murfatlar dar si de influenta favorabila a climatului marin.

Vinul este de culoare alb- albastruie si cu parfum de flori de camp.

 

Dintre principalele vinuri rosii enumeram pe cele de Cabernet Sauvignon si Merlot, vinuri cu o culoare intensa, extractive, bine rotunjite, ce dezvolta un buchet puternic prin invechire.

Cele de Pinot noir sunt catifelate, mai putin aspre decat cele de Cabernet Sauvignon si Merlot si se preteaza a fi, la fel de bine, atat seci cat si cu un anumit continut de zahar.

 

Cabernet Sauvignon:

este cel mai renumit soi de struguri rosii pentru vin, caracterizat printr-o mare acumulare de culoare si arome de fructe de padure. Vinul exprima potentialul de soi printr-o aroma puternica, de afine, mure dar si cu note de ciocolata

datorita taninurilor blande. Gustul, cu pronuntat caracter de soi, cu vigoare si generozitate, este armonios, lipsit de asperitati, si o prelunga senzatie post-gustare.

 

Feteasca neagra:

este un soi autohton care atinge la Murfatlar apogeul calitatilor in anii de recolta favorabili.

Culoarea rosu intens si aroma de fructe de padure confera robustete iar gustul este apropiat de cel al prunelor uscate. Din soiul Feteasca neagra se obtine un vin moderat de alcoolic, nu prea acid si cu un continut bun in extract, ce se

impune prin echilibru si armonie.

Gustul savuros, rafinat si insotit de o nuanta de catifelare si onctuozitate asigura vinului, alaturi de culoare si buchet, originalitate si autenticitate.

Amprenta podgoriei se regaseste in corpolenta vinului, in blandetea gustativa si in nota in plus de pruna uscata fata de alte zone viticole.

 

XIII. CONDITIILE DE COMERCIALIZARE

1. Ambalarea vinurilor cu denumire de origine controlata Murfatlar se face, in mod obligatoriu, in butelii de sticla, sistem bag-in-box sau ambalaje multistrat, in urmatoarele capacitati pentru vinul linistit (ml): 187, 250, 375, 750, 1000, 1500, 2000, 3000, 10000, 20000.

Inchiderea acestora se face cu dopuri de pluta, din derivate de pluta, din alte materiale admise in comertul international sau prin inchidere filetata asigurata.

 

2. La etichetarea vinurilor cu denumire de origine controlata Murfatlar se folosesc urmatoarele indicatii obligatorii:

a) denumirea la vanzare: vin cu denumire de origine controlata, insotita de mentiunea traditionala CMD, CT, CIB abreviata sau nu;

b) denumirea de origine Murfatlar;

c) mentiunea “produs in Romania” ;

d) denumirea soiului/soiurilor in cazul vinului,

e) tipul vinului dat de continutul sau in zaharuri: sec, demisec, demidulce, dulce; continutul de zahar nu trebuie sa varieze cu mai mult de 1 g/l fata de valoarea inscrisa pe eticheta produsului;

f) taria alcoolica dobandita a vinului, exprimata in procente si in volume; fara a aduce atingere tolerantelor stabilite pentru metoda de analiza de referinta utilizata, taria indicata nu poate sa varieze cu mai mult de 0,50% vol. fata de cea rezultata in urma analizei;

In cazul vinurilor cu denumire de origine controlata Murfatlar imbuteliate timp de minim 3 ani, aceasta nu poate sa varieze cu mai mult de 0,80% vol. fata de cea stabilita in urma analizei, fara a aduce atingere tolerantelor stabilite pentru metoda de analiza de referinta utilizata.

g) volumul nominal al produsului continut de butelie, in mililitri, centilitri, decilitri sau litri;

h) denumirea societatii care a produs si imbuteliat vinul;

i) data ambalarii sau numarul lotului, cu posibilitatea stabilirii datei ambalarii.

Data ambalarii se inscrie, prin marcare, pe eticheta principala sau pe contraeticheta;

j) mentiunea “contine sulfiti”;

k) denumirea imbuteliatorului, cu caractere a caror dimensiune nu depaseste jumatate din cele utilizate pentru denumirea de origine sau pentru denumirea categoriei produsului.

3. In etichetarea vinurilor cu denumire de origine controlata Murfatlar pot fi folosite si urmatoarele indicatii facultative:

a) marca de comert, cu conditia ca ea sa nu creeze confuzii cu denumirea de origine;

b) subdenumirea de origine;

c) denumirea exploatatiei viticole (domeniului) pentru vinurile provenite in exclusivitate din exploatatia indicata, cu conditia de a nu se folosi denumiri care sa creeze confuzii cu denumirea de origine;

d) anul de recolta, cu conditia ca vinul sa provina in proportie de cel putin 85% din anul indicat;

e) numele persoanei (persoanelor) fizice si denumirea persoanei juridice care au participat la procesul de elaborare a vinului;

f) se pot inscrie pe contraeticheta si alte mentiuni care se refera la:

- istoria vinului sau a firmei producatoare;

- conditii naturale ale arealului de producere, tehnici de cultura speciale, de cules si de elaborare a vinurilor;

- recomandari privind consumarea vinului: temperatura, asociere cu mancaruri si altele asemenea;

- unele mentiuni suplimentare privind insusirile senzoriale, date analitice, altele decat taria

alcoolica, indicatii complementare asupra provenientei, reprezentari grafice.

Ultimele mentiuni pot fi folosite, la cererea producatorilor, numai in baza aprobarii date de comisiile ONVPV care fac aprecierea vinurilor, consemnata in buletinele de analiza;

g) codul de bare al produsului;

h) simbolul comunitar ce indica denumirea de origine;

i) mentiunile traditionale “rezerva” sau “vin de vinoteca”.

 

4. Indicatiile obligatorii se inscriu in acelasi camp vizual. Exceptie poate face data ambalarii

sau numarul lotului si mentiunea “contine sulfiti”.

Indicatiile facultative se pot inscrie fie pe eticheta principala, fie pe contraeticheta, fluturasi sau buline.

5. Indicatiile inscrise pe eticheta trebuie sa fie citete si vizibile. Termenii folositi in etichetare trebuie sa fie intelesi de consumatori.

 

XIV. DECLASAREA VINULUI CU DENUMIRE DE ORIGINE CONTROLATA „MURFATLAR”

In cazurile in care vinurile nu indeplinesc in totalitate conditiile de a fi valorificate cu denumirea de origine controlata „Murfatlar” sau daca pierd aceste conditii, ele vor fi declasate in categorii inferioare, pe baza unor proceduri elaborate de ONVPV.

1. Declasarea vinurilor DOC se stabileste de ONVPV in cazul in care:

a) vinul a suferit alterari din punct de vedere calitativ;

b) vinul a fost supus unor tratamente sau practici oenologice neautorizate pentru aceasta categorie de calitate.

2. In faza de productie, producatorul poate sa solicite ONVPV declasarea unui vin DOC in vin cu indicatie geografica sau vin de masa in urmatoarele situatii:

a) vinurile cu denumire de origine controlata care pe durata procesului de vinificare, conditionare, depozitare au suferit modificari calitative care nu le mai recomanda pentru a fi comercializate ca vinuri DOC vor putea fi reclasificate de catre acesta ca vinuri cu indicatie geografica sau vin de masa, dupa caz;

b) vinurile obtinute din procesarea strugurilor recoltati din plantatiile DOC existente in cadrul arealului delimitat al indicatiei geografice, atunci cand producatorul stabileste ca strugurii materie prima nu intrunesc conditiile de calitate in vederea obtinerii unui vin cu denumire de origine controlata;

c) vinurile obtinute din procesarea strugurilor recoltati din plantatiile DOC atunci cand producatorul stabileste ca produsul astfel rezultat nu intruneste conditiile de producere si de comercializare pentru un produs cu denumire de origine controlata;

3. Vinurile obtinute din procesarea strugurilor recoltati din plantatii DOC sau vinurile DOC pot fi declasate de catre producator, cu instiintarea ONVPV.

 

XV. AUTORITATEA DE CONTROL

Autoritatea desemnata pentru controlul si gestiunea denumirii de origine controlata „Murfatlar” este Oficiul National al Viei si Produselor Vitivinicole (ONVPV), prin Inspectoratul Teritorial.

Adresa Inspectoratului teritorial: ONVPV, Constanta, Str. Caraiman, Nr. 6, Tel/Fax: 0040 241 619 328.

Autorizarea plantatiilor producatoare de struguri DOC, controlul vinurilor DOC, declasarea acestora si eliberarea Certificatelor de conformitate pentru vinurile obtinute in denumirea de origine controlata „Murfatlar” si declasarea acestora se face la solicitarea producatorilor care se supun conditiilor din prezentul caiet de sarcini, in baza procedurilor elaborate de catre ONVPV.

In scopul verificarii conformitatii cu caietul de sarcini, ONVPV controleaza:

-instalatiile, capacitatea operatorilor de a indeplini conditiile prevazute in caietul de sarcini;

-produsele in orice etapa a procesului de productie, inclusiv cea a ambalarii, pe baza unui plan elaborat de catre autoritatea competenta, respectiv ONVPV si care a fost adus la cunostinta operatorilor, care acopera fiecare etapa de fabricare a vinului.

 

XVI. ALTE ASPECTE

Dreptul de comercializare a vinurilor DOC se acorda prin Certificate de atestare a dreptului de comercializare conform prevederilor legale si instructiunilor ONVPV.

La solicitarea asociatiilor de producatori sau ale producatorilor, pentru evaluarea vinurilor cu denumire de origine controlata Murfatlar, se constituie periodic Comisii de degustare.

Vinurile cu denumire de origine controlata Murfatlar vor fi analizate pe loturi, atat din punct de vedere organoleptic cat si fizico-chimic.

Asociatia de producatori reprezentativa din cadrul denumirii de origine Murfatlar stabileste criteriile de selectie a reprezentantului/reprezentantilor producatorilor din cadrul Comisiei de degustare.

Prezentul caiet de sarcini poate fi modificat in urmatorii ani viticoli pentru a tine cont de evolutia cunostintelor stiintifice si tehnice din domeniu, in special de cele cu aplicabilitate in obtinerea vinurilor ce denumire de origine controlata Murfatlar, cu respectarea legislativi comunitare si nationale pentru denumiri de origine.

 

MURFATLAR

DOC

 

Pentru acordarea dreptului de producere a vinurilor SPUMANTE cu denumirea de origine controlată

 

Articolo 1.°

 

La Denominazione di origine controllata “Murfatlar” è riservata ai vini spumanti bianchi e rosati ottenuti dalle uve prodotte nell’area delimitata dell’articolo 2 e nel rispetto delle condizioni e requisiti stabiliti dalla presente “decizia”.

Le condizioni generali per produrre e commercializzare vini spumanti con “denumire de origine controlată” sono stabilite dal documento tecnico e delle norme metodologiche approvate dal Ministero dell’Agricoltura con “Ordinul nr. 52/2003”, “Hotărare nr. 1134/2002”, “Ordin 128/2006”, ’Ordin nr. 690/2006.

 

Articolo 2.°

 

L’area geografica delimitata per la produzione dei vini spumanti della DOC “Murfatlar” comprende la totalità dei seguenti territori delle località: municipalità cittadine (municipii) o città (oraşe), comuni centri extra urbani (comune), villaggi (satele):

 

Murfatlar:

distretto di Constanţa:

oraşul (città) di Basarabi:

località di: Basarabi, Murfatlar, Siminoc;

comune di Valu Lui Traian:

villaggio di Valu Lui Traian;

comune di Poarta Albă:

villaggi di: Poarta Albă, Nazarcea;

comune di Ovidiu:

villaggi di: Ovidiu, Poiana;

comune di Ciocărlia:

villaggio di Ciocărlia;

Municipiul di Medgidia:

località di: Medgidia, Remus Opreanu, Valea Dacilor;

comune di Castelu:

villaggi di: Castelu, Cuza Vodă, Nisipari;

comune di Mircea Vodă:

villaggi di: Mircea Vodă, Satu Nou, Ţibrinu, Făclia, Saligny, Ştefan cel Mare, Gherghina;

comune di Siliştea:

villaggi di: Siliştea, Tortoman;

comune di Peştera:

villaggi di: Peştera, Ivrinezu Mare, Ivrinezu Mic;

oraşul (città) di Cernavodă:

località di: Cernavodă;

comune di Seimeni:

villaggi di: Seimeni, Seimeni Mici;

comune di Râşova:

villaggi di: Râşova, Cochirleni.

Per la definitiva iscrizione al “catasto agricolo, sezione viticola” va eseguita la delimitazione con planimetrie cartografiche rispettando il più possibile i confini naturali dei territori interessati alla DOC.

 

Articolo 3.°

 

I vini spumanti a DOC “Murfatlar” in funzione delle tecnologie utilizzate per la loro elaborazione, si possono produrre in:

Vini spumanti con rifermentazione naturale in bottiglia (metodo classico)

utilizzando i seguenti vitigni: 

Chardonnay, Columna, Fetească Albă, Fetească Regală, Pinot gris, Pinot noir, Riesling italian, Sauvignon;

 

vini spumanti con rifermentazione naturale in autoclave (metodo Charmat):

utilizzando il vitigno Muscat Ottonel.

 

Articolo 4.°

 

La tipologia dei vini spumanti con DOC “Murfatlar” nel caso della produzione con rifermentazione naturale in bottiglia, in funzione del loro contenuto di zuccheri, viene definita secondo la richiesta dei produttori nel rispetto   dell’articolo 1 delle norme metodologiche:

tipologie per contenuto di zuccheri alla commercializzazione:

Extra Brut: da 0 a 6,00 gr/l.;

Brut: da 6,00 a 15,00 gr/l.;

Extrasec: da 12,00 a 20,00 gr/l.;

sec: da 17 a 35,00 gr/l.;

demisec: da 33 a 50 gr/l.;

dolce: oltre i 50,00 gr/l.

 

Articolo 5.°

 

Per la produzione delle uve destinate alla produzione dei vini base atti a diventare vini spumanti con DOC “Murfatlar”, le condizioni di coltura delle viti prevede:

densità minima in caso di nuovo impianto: 3.330 ceppi /ettaro;

distanza minima tra i ceppi e tra i ranghi;

forma di allevamento: bassa o semialta;

sistema di potatura con il numero massimo di gemme per ceppo e per ettaro;

sistema di sostegno dei ceppi;

regime di fertilizzazione:

programma dei trattamenti antiparassitari;

operazioni in verde;

lavori del terreno;

Ogni produttore deve stabilire un calendario di interventi colturali e tecnologici propri, sulla base delle raccomandazioni tecniche delle “unità di ricerca sulla viticoltura” legate alla propria dotazione tecnica e del materiale viticolo esistente e con un livello massimo di raccolta per ettaro.

 

Articolo 6.°

 

E’ ammessa l’irrigazione in anni particolarmente siccitosi, previa approvazione di ONDOV, quando il contenuto di umidità del suolo nella profondità da 0 a 100 cm, è inferiore del 50%, con utilizzo moderato di quantità di acqua (400-600 mc/ettaro).

 

Articolo 7.°

 

La produzione massima per ettaro di uva ammessa per ottenere vini base atti a essere elaborati come vini spumanti a DOC “Murfatlar” dovrà rispettare i i seguenti limiti massimi:

 

Murfatlar DOC spumante:

Chardonnay, Pinot gris, Sauvignon, Fetească Albă, Riesling italian: 90,00 q/ha.;

Pinot noir: 90,00 q/ha.;

Columna: 110.00 q/ha.;

Fetească Regală: 120,00 q/ha.;

 

Murfatlar Muscat Spumant:

Muscat Ottonel: 90,00 q/ha.

 

Articolo 8

 

I produttori di vini spumanti a DOC “Murfatlar” sono tenuti al rispetto della totalità delle norme nella conduzione dei vigneti e nella produzione dei vini base e vini spumanti pronti per la commercializzazione, previste dalle norme metodologiche  menzionate nell’articolo 1 di questa “decizia”.

 

Articolo 9

 

Nei casi in cui il vino spumante non rispetti le condizioni e requisiti stabiliti del presente disciplinare di produzione, il vino perde il diritto alla DOC “Murfatlar” e viene declassato a categorie inferiori “vinuri de consum curent” dall’ONDOV, oppure il produttore può optare volontariamente al declassamento previa dichiarazione agli organi Ispettivi dell’ONDOV.

 

Allegato 

Norme tecniche nella produzione di vini spumanti a DOC “Murfatlar”

Ordin 128 del 27 02 2006

Hotărăre 1134/2002

 

Le caratteristiche chimiche-fisiche-organolettiche dei vini base atti alla produzione dei vini spumanti (metodo classico) sono:

zuccheri mosto minimo: 160,00 gr/l.

titolo alcolometrico volumico svolto minimo: 9,50% vol.

zuccheri riduttori massimo: 4,00 gr/l.;

acidità totale minima: 6,00 gr/l.;

acidità volatile massima: 0,50 gr/l.

estratto non riduttore minimo: 15,00 gr./l.;

anidride solforosa totale massimo: 100 mgr/l.;

anidride solforosa libera massimo: 15,00 mgr/l.;

aspetto: limpidezza senza particelle in sospensione; nel periodo da Novembre a Marzo si ammette una leggera opalescenza;

colore: giallo paglierino con tendenza al verdolino;

aroma: floreale e/o fruttato senza difetti e odori strani;

sapore: secco, leggermente acidulo, equilibrato, caratteristico della tipologia di vitigno;

 

I metodi di produzione e le caratteristiche chimiche-fisiche-organolettiche dei vini spumanti all’atto della commercializzazione sono:

spumante DOC metodo classico:

Resa uva/vino 60 litri per 100 kg uva;

rifermentazione in bottiglia

permanenza a contatto con i lieviti  minimo: 9 mesi;

temperatura di fermentazione vino base massima: 22° C.;

è permessa l’acidificazione massimo: 1,00 gr/l.;

in annate particolarmente sfavorevoli è permessa la disacidificazione massimo: 2,50 gr/l.;

liquore di tiraggio, zucchero massimo (equivalente alla sovrappressione di 6 bar): 24,00 gr/l.;

aumento di titolo alcolometrico svolto massimo: 1,50% vol.;

titolo alcolometrico volumico effettivo prima del liquore di spedizione: 10,50% vol.;

acidità totale minima: 6,00 gr/l.;

acidità volatile massima: 0,65 gr/l.;

estratto non riduttore minimo: 15,00 gr/l.;

zuccheri riduttori secondo tipologia;

anidride solforosa totale massima: 185,00 mgr/l.;

sovrappressione a 20°C.: 3,50 bar.;

aumento massimo del titolo alcolometrico dopo il liquore di spedizione: 0,50% vol.;

 

esame organolettico:                                    

spuma: fine e persistente;

aspetto: limpidezza brillante;

colore: giallo paglierino più o meno carico con riflessi verdolini o rosato pallido;

profumo: caratteristico con lievi sentori di lievito;

sapore: secco. fine, equilibrato, fresco, vivace;

 

Muscat Spumant DOC:

temperatura di fermentazione del vino base massimo: 18° C.;

rifermentazione in autoclave senza aggiunta di liquore di tiraggio

durata della presenza in autoclave minimo: 15 giorni;

durata del periodo di elaborazione totale: 6 mesi;

stabilizzazione e filtraggio, imbottigliamento;

tutte le operazioni di elaborazione saranno in ambiente isobarico;

titolo alcolometrico volumico svolto minimo: 7,00% vol.

zuccheri riduttori minimo: 40,00 gr/l.;

acidità totale minimo: 5,00 gr/l.;

acidità volatile massima: 1,50 gr/l.;

estratto non riduttore minimo: 15,00 gr/l.;

sovrappressione minima: 3,00 bar.;

anidride solforosa totale massima: 300,00 mgr/l.

 

esame organolettico:

spuma: persistente con bollicine meno fini del metodo classico;

colore: giallo paglierino carico;

profumo: aromatico tipico dell’uva di origine;

sapore: dolce, fresco, fruttato, tipico dell’uva di origine;

 

Per tutte le tipologie di vini spumanti DOC quando viene menzionato il nome del  vitigno, questo deve rappresentare un minimo dell’85% del volume vinificato.

Quando viene menzionato in etichetta l’anno della vendemmia i vini spumanti devono essere elaborati per almeno l’85% con uve raccolte nell’anno citato.

La commercializzazione dei vini può avvenire solo in bottiglie con capacità volumetrica di 0,375, 0,750, 1,500, 3,000 litri chiuse con il tradizionale tappo a fungo di sughero o altro materiale idoneo secondo le norme vigenti comunitarie e nazionali.

 

 

 

 

 

 

 

 


 

MURFATLAR

D.O.C.

CAIET DE SARCINI

pentru producerea şi comercializarea vinului licoros

cu denumire de origine controlată

 

I. DEFINIŢIE

 

Denumirea de origine controlată „Murfatlar” se atribuie vinurilor licoroase obţinute din strugurii produşi in arealul delimitat pentru această denumire, cu condiţia respectării tuturor prevederilor din prezentul caiet de sarcini.

 

II. LEGĂTURA CU ARIA GEOGRAFICĂ

 

Calitatea vinurilor licoroase cu denumire de origine controlată „Murfatlar” este asigurată in primul rand de clima şi solul regiunii.

Condiţiile naturale intalnite aici sunt dintre cele mai lavorabile cultivării viţei-de-vie, intreaga zonă fiind incadrată in zona CII conform Ordinului MAPDR nr. 645/2005 privind aprobarea incadrării regiunilor viticole romaneşti in zonele viticole ale Uniunii Europene şi condiţiile aplicării corecţiilor de tărie alcoolică şi de aciditate asupra recoltelor de

struguri aflate in diferite stadii de prelucrare.

Podgoria Murfatlar este situată in platoul Dobrogei de Sud, de o parte şi de alta a văii Carasu şi a paralelei de 44°15’ latitudine nordică.

Ca aşezare geografică, podgoria Murfatlar se află in partea de sud-est a Romaniei, intre Dunare şi Marea Neagră, in centrul Podişului Dobrogei.

Sub aspect meteorologic, aici există o cantitate mare de radiaţie solară, resurse heliotermice bogate iar precipitaţiile atmosferice insumează cantităţile medii cele mai reduse din ţară.

Solul, format in principal din calcar cochilifer, bogat in carbonat de calciu, constituie un factor important al calităţii

vinurilor.

Toate condiţiile oferite de mediul natural, cu precădere cele pedologice şi heliotermice sunt deosebit de favorabile culturii viţei-de-vie şi obţinerii de produse de calitate superioară.

Deficitul de umiditate poate fi combătut printr-o bună organizare a sistemului de irigaţie.

Substratul geologic intalnit in cadrul podgoriei Murfatlar este constituit din loess şi depozite loessiene, ce acoperă calcarele şi gresiile calcaroase mezozoice şi terţiare ale platformei suddobrogene, respectiv materiale deluvio-coluviale.

Relieful este de tip tabular-structural, cu latitudini absolute de 100-130 m, rar, dar adanc, fragmentat de văi cu versanţi puternic inclinaţi (15o-30o) de tip frunte de cuestă (versantul stang al văii asimetrice Carasu) sau relativ simetrici de tip canion, afectaţi de intense procese de pantă, local stăvilite prin terasări şi alte măsuri antropice antierozionale in vederea valorificării agricole (indeosebi viticole).

Climatul este de tip continental, cu veri toride şi secetoase, ierni moderate, primăveri timpurii şi toamne tarzii, ideale pentru maturarea şi supramaturarea strugurilor.

Potenţialul heliotermic este printre cele mai ridicate din tară, exprimat prin radiaţie solară de 130 kcal/cm2, insolaţia 2220- 2300 ore, temperaturi pozitive 4200oC/an.

Sub-climatul este influenţat in principal de către Canalul Dunare - Marea Neagră care traversează podgoria pe direcţia V-E prin reflectarea luminii solare şi prin inerţie termică transmisă zonelor limitrofe.

Pantele Canalului Dunare - Marea Neagră şi diferenţele de temperatură dintre sol şi masa de apă crează mişcări de aer ce se suprapun cu mişcarea vanturilor din Dobrogea de mijloc.

Solurile reprezentative sunt molisolurile cernoziomice de stepă (cernoziomuri carbonatice, cernoziomuri tipice) pe substrate loessice, rendzine tipice şi litice, regosoluri şi erodisoluri pe pante puternic degradate natural sau antropozoogen.

Locuită din cele mai vechi timpuri de către geţi şi sciţi, Scythia Minor – actuala Dobroge – a constituit tăram roditor atat pentru cultivarea şi evoluţia soiurilor autohtone de viţă de vie, cat şi pentru schimburile comerciale pe care geto-dacii le făceau cu cele trei mari cetăţi greceşti – Histria, Tomis şi Calatis – intemeiate după secolul VII i.e.n. pe malul Pontului Euxin, atraşi fiind de bogăţia ţărmului dobrogean al Mării Negre.

Aici au apărut cele mai vechi scrieri despre vie şi vin din Romania, vinul fiind unul dintre produsele ce au stat la baza dezvoltării comerţului intre cele două culturi, vinurile obţinute in Dacia fiind astfel transportate in multe ţări, ajungand chiar pană in Egipt, ducand cu ele şi faima acestor locuri. Herodot a descris multe obiceiuri ale geto-dacilor, printre care şi folosirea vinului in anumite ritualuri. Chiar şi Dionysos, zeul viticulturii şi al vinului la greci, se spune ca a fost adus din Tracia.

Marturii scrise despre tradiţia producerii vinului la Murfatlar au fost lăsate şi de faimosul poet latin Publius Ovidius Naso, care a trăit in exil in cetatea Tomis in perioada 9-17 d.C.

Vasile Parvan afirma că „...pe numeroase monumente laice şi religioase găsite in zonă apar personaje mitice incoronate cu lăstari şi struguri, cele mai multe demonstrand cultul lui Dionysos” (Bacchus).

Şi in evul mediu plantaţiile viticole au continuat să constituie o mare şi nepreţuită bogaţie a ţărilor romane, viticultorii şi pivnicerii fiind consideraţi o categorie superioară de agricultori aşa cum reiese din documentele timpului.

Aşa se explică şi atenţia deosebită pe care curţile domneşti o acordau viei şi preparării vinurilor, pedepsindu-i pe viticultorii care lăsau viile nelucrate.

In zona Murfatlar, in 1907 sunt plantate in scop experimental soiuri de viţă-de-vie precum Chardonnay, Pinot Gris, Pinot Noir, Muscat Ottonel şi Folle Blanche, din iniţiativa a doi viticultori romani, Gheorghe Nicoleanu şi Vasile Brezeanu.

Rezultatele au fost extraordinare. Pe langa toate acestea, şi soiuri autohtone romaneşti sunt aduse mai tarziu in podgorie, după ce sunt selectionaţi şi dezvoltaţi in institute experimentale de cercetări hibrizi viguroşi şi cu potenţial calitativ ridicat din altoi de soiuri romaneşti, soiuri precum Fetească regală sau Fetească neagră.

Găsesc aici un areal optim de dezvoltare, cu regim pluviometric mai scăzut, cu zile mai insorite, acumulări mai mari de

zahăr şi aromă.

Cu timpul, podgoria intră in competiţie cu cele mai reprezentative podgorii ale ţării iar vinurile de Murfatlar işi etalează calitatea, obţinand numeroase distincţii şi aprecieri.

Informaţii despre calitatea şi caracteristicile produsului: Vinul licoros cu denumire de origine

controlată „Murfatlar” poate fi alb, roşu sau rose. Vinul alb este maturat pe parcursul a mai multor

ani in butoaie de stejar, produsul final avand o culoare aurie, cu o aromă de miere şi o fineţe rotundă

a gustului. Vinul licoros de un roşu caramiziu are un gust discret de coacăze şi afine, dulce dar in

acelaşi timp tare. Şi acesta din urmă este maturat in butoaie de stejar, pastrand caracteristicile

soiurilor din care este produs. Vinul licoros rose este mai proaspăt, de un roz intens, prezintă

insuşiri pregnante de prospeţime şi fructuozitate, are un gust rafinat, insoţit de o nunţă de catifelare

şi onctuozitate.

Interacţiunea cauzală: Specificitatea vinului licoros cu denumire de origine controlată „Murfatlar” provine din caracteristicile mustului de struguri din care este produs.

Aceste caracteristici sunt legate de soiurile de viţă-de-vie care beneficiază de o cantitate mare de radiaţie solară, resurse heliotermice dintre cele mai ridicate din ţară şi un regim scăzut de precipitaţii.

Aceşti factori contribuie la o mai bună maturitate a strugurilor şi implicit obţinerea unui must bogat in zahăr.

Influenţa mării se face simţită in acest areal, aceasta acţionand favorabil in special toamna, avand rol de regulator termic. Solul, bogat in carbonat de calciu, constituie un factor important al calităţii vinurilor.

 

III. DELIMITAREA TERITORIALĂ PENTRU PRODUCEREA VINULUI LICOROS CU D.O.C. „MURFATLAR”

 

Arealul delimitat pentru producerea vinurilor licoroase cu denumirea de origine controlată „Murfatlar” cuprinde următoarele localităţi situate in judeţul Constanţa:

 

Denumire de origine „MURFATLAR”:

Oraş Murfatlar:

satele: Murfatlar, Siminoc;

Com.Valu lui Traian:

satul Valu lui Traian;

Com. Poarta Albă:

Satele: Poarta Albă, Nazarcea;

Oraş Ovidiu:

Com. Ovidiu:

satul Poiana;

Com. Ciocarlia:

satul Ciocarlia.

 

Subdenumire de origine ”MEDGIDIA” care poate insoţi sau nu denumirea de origine ”MURFATLAR”:

Oraş Medgidia:

Localităţi: Medgidia, Remus Opreanu, Valea Dacilor;

Com. Castelu:

Satele: Castelu, Cuza Vodă, Nisipari;

Com. Siliştea:

satul Siliştea,

Com. Tortoman:

satul Tortoman;

Com. Peştera:

Satele: Peştera, Ivrinezu Mic.

Com. Mircea Vodă:

Satele: Mircea Vodă, Satu Nou, Tibrinu, Saligny, Stefan cel Mare, Gherghina;

 

Subdenumirea de origine ”CERNAVODĂ” care poate insoţi sau nu denumirea de origine ”MURFATLAR”:

Oraş Cernavodă:

com. Cernavodă;

Com. Seimeni :

satele: Seimeni, Seimenii Mici;

Com. Rasova:

satele: Rasova, Cochirleni.

 

IV. SOIURILE DE STRUGURI

 

Soiurile de struguri care pot fi folosite pentru obţinerea vinurilor licoroase D.O.C. „Murfatlar” albe,

roşii sau rose sunt următoarele:

 

Soiuri albe:

Muscat Ottonel, Pinot Gris, Chardonnay, Sauvignon, Tămaioasă Romanească;

Soiuri roşii/rose:

Pinot Noir, Fetească Neagră, Merlot, Cabernet Sauvignon.

 

V. PRODUCŢIA MAXIMĂ DE STRUGURI (kg/ha)

 

Producţia de struguri la hectar se va incadra in următoarele limite maxime:

11.400 kg/ha pentru soiurile: Chardonnay, Pinot Gris, Cabernet Sauvignon;

12.900 kg/ha pentru soiurile: Muscat Ottonel, Pinot Noir;

13.600 kg/ha pentru soiurile: Sauvignon, Tămaioasă Romanească, Merlot, Fetească Neagră.

 

VI. RANDAMENTUL MAXIM ÎN VIN (hl/ha)

 

Randamentul in vin se va incadra in următoarele limite maxime:

80,00 hl/ha pentru soiurile: Chardonnay, Pinot Gris, Cabernet Sauvignon;

90,00 hl/ha pentru soiurile: Muscat Ottonel, Pinot Noir;

95,00 hl/ha pentru soiurile: Sauvignon, Tămaioasă Romanească, Merlot, Fetească Neagră.

 

VII. CALITATEA STRUGURILOR LA RECOLTARE

 

Struguri destinaţi producerii vinului materie primă pentru vinul licoros cu denumire de origine controlată „Murfatlar” trebuie sa fie sănătoşi, fără impurităţi, culeşi la maturitatea deplină.

Este necesar sa fie introduşi cat mai urgent in procesul de fabricaţie.

Conţinutul de zahăr la recoltare trebuie să fie de minim 204 g/l zahar

(un titru alcoolic natural de minim 12,00% volume).

 

VIII. CARACTERISTICILE ŞI PRACTICILE CULTURALE ALE PLANTAŢIILOR

 

Plantaţiile din care se obţin vinurile licoroase cu D.O.C. trebuie să aibă o puritate de soi de cel puţin 80%.

Butucii-impurităţi din aceste plantaţii vor face parte numai din soiuri aparţinand speciei Vitis vinifera, iar strugurii acestor soiuri se vor separa la cules de cei ai soiului ce stă la baza produce rii vinului pentru care se acordă denumirea de origine.

Verificarea condiţiei de puritate de soi a materiei prime se face cu ocazia recepţionării strugurilor la cramă.

Puritatea de soi a strugurilor va fi de 100% pentru producerea de vinuri care se valorifică cu denumire de soi.

Strugurii trebuie sa aibă o stare bună de sănătate iar proporţia boabelor avariate nu poate fi mai mare de 10%.

Densitatea plantaţiei este de minim 3.330 butuci/ha (sau minim 75% din plante viabile din densitatea proiectată).

Irigarea este admisă numai in anii secetoşi, cu notificarea O.N.V.P.V., atunci cand conţinutul apei in sol pe adancimea de 0-100 cm scade la 50% din IUA, prin folosirea unor norme moderate de udare (600-900 mc/ha).

Este obligatorie recoltarea in verde, reducerea numărului de ciorchini la intrarea in pargă cand producţia potenţială depăşeşte limitele maxime admise prin caietul de sarcini.

In plantaţii se va asigura o protecţie fitosanitară eficientă pentru realizarea unei stări de bună sănătate a recoltei. In toamnele ploioase, cu pericol de atac de mucegai, se recomandă applicare desfrunzitului parţial in zona strugurilor la butucii cu masă foliară bogată.

 

IX. PRACTICILE OENOLOGICE ADMISE

 

Arealul delimitat pentru D.O.C. „Murfatlar” se incadrează in zona viticolă C II.

Vinurile licoroase produse in acest areal au caracteristici specifice şi o reputaţie ce poate fi atribuită numai acestei zone.

Practicile şi tratamentele oenologice se efectuează conform legislaţiei in vigoare.

Vinul licoros cu denumirea de origine controlată „Murfatlar” are o

tărie alcoolică dobandită de minim 15,00% vol. şi de maxim 22,00 % vol.

 

X. TEHNOLOGIA DE OBŢINERE A VINURILOR LICOROASE CU D.O.C. „MURFATLAR”

 

Culesul strugurilor se efectuează la maturitatea tehnologică, dictată de tipul de strugure care se doreşte a fi vinificat, in funcţie de conţinutul de zaharuri din struguri la recoltare, determinat prin urmărirea mersului coacerii.

Transportul strugurilor la centrul de vinificaţie trebuie să se facă in vase adecvate, pentru a evita scurgerea mustului ravac.

Recepţia strugurilor la cramă se face atat cantitativ cat şi calitativ.

Urmează descărcarea strugurilor in buncare cu snec, unde se realizează la suprafaţă un tratament enzimatic după care strugurii sunt transportaţi la desciorchinator - zdrobitor, de unde ciorchinii sunt evacuaţi cu ajutorul instalaţiilor pneumatice, iar mustuiala este preluată de o pompă cu şurub şi trecută printr-un răcitor in vederea răcirii mustuielii de la 15-35 grade C la 10-15 grade C, după care este impinsă de pompă către prese sau autovinificatoare. Pe traseul de transport al mustuielii se efectuează sulfitarea cu solutie de dioxid de sulf in flux continuu cu dozatoare automate, in funcţie de starea de sănătate a strugurilor.

Pentru o mai bună extracţie a substanţelor odorante din pieliţa se poate face o macerare de scurtă durată pe boştină.

Scurgerea mustuielii şi presarea boştinei se realizează in prese de unde se obţine prin scurgere gravitaţională mustul ravac şi mustul de presă, care se colectează separat.

Evacuarea tescovinei din prese se realizează in buncărele de inox cu snec colector central, care o transportă in exteriorul secţiei.

Deburbarea mustului ravac şi a mustului de presă se realizează in vase de vinificatie prevăzute cu sistem de menţinere a temperaturii (răcire), unde pot avea loc şi tratamente cu enzime şi dioxid de sulf, deburbarea durand 15-24 ore.

Burba rezultată este stocată pe soiuri in bazine de beton, in vederea filtrării.

Mustul limpede decantat precum şi mustul filtrat este dirijat cu ajutorul pompelor in vase de vinificaţie.

In vasele de vinificaţie are loc fermentarea parţială a mustului de strugure.

Stoparea fermentaţiei se face prin adăugare de distilat de vin, care are o tărie alcoolică dobandită in volume de cel puţin 52% vol. şi cel mult 86% vol., sau adaugare de alcool neutru de origine viticolă care are o tărie alcoolică dobandită in volume de cel puţin 96% vol.

Mustul de strugure partial fermentat se cupajează cu vin invechit, vin obţinut conform tehnologiei pentru vinuri DOC şi/sau cu mistel.

Vinul trebuie să prezinte minim 12,00% vol alcool dobandit.

Pentru corecţia concentraţiei alcoolice se foloseşte distilat din vin, de minim 52% vol alcool, maxim 86% vol alcool sau alcool neutru de origine viticolă de minim 96% vol alcool, iar pentru corecţia

conţinutului de zaharuri se foloseşte must concentrat.

Vinul licoros poate avea valori ale titrului alcoolic existent de minim 15,00% vol., dar nu mai mare de 22,00% vol,

titru alcoolic volumic total de minim 17,50% vol.

 

XI. CARACTERISTICILE ANALITICE ŞI ORGANOLEPTICE ALE VINURILOR

LICOROASE D.O.C. MURFATLARLA PUNEREA LOR ÎN CONSUM

 

Vinurile licoroase cu D.O.C. „Murfatlar” trebuie să prezinte următoarele caracteristici de compoziţie:

 

tăria alcoolică dobandită de minim 15,00% vol şi de maxim 22,00% vol;

titru alcoolic volumic total de minim 17,50% ;

aciditate totală (acid tartric) de minim 3,50 g/l;

aciditate volatilă:

18 miliechivalenţi pe litru sau 1,080 g/l acid acetic pentru vinurile licoroase albe şi rose; sau

20 de miliechivalenti pe litru sau 1, 20 g/l acid acetic pentru vinurile licoroase roşii.

Vinurile licoroase care poarta denumirea de origine controlata Murfatlar pot avea derogari in ceea ce priveste limitele de aciditate volatila, datorita perioadei de maturare, de pana la:

21.70 miliechivalenţi pe litru sau 1,30 g/l acid acetic la vinurile licoroase albe si roze; sau

25 miliechivalenţi pe litru sau 1,50 g/l acid acetic la vinurile licoroase rosii.

extract sec nereducător: minim 17,00 g/l;

dioxid de sulf total:

150 mg/l, in cazul in care conţinutul de zahar rezidul este mai mic de 5,00 g/l;

200 mg/l, in cazul in care conţinutul de zahar rezidul este mai mare de 5,00 g/l.

 

Vinul licoros alb

se poate obţine din următoarele soiuri de struguri:

Muscat Ottonel, Pinot Gris, Chardonnay, Sauvignon, Tămaioasă Romanească:

Culoare: galben – auriu

Limpiditate: limpede, cristalin

Aroma: de fructe bine coapte şi flori albe

Gust: echilibrat, cremos, lung, viguros, catifelat

Miros: cu buchet de invechire

 

Vinul licoros roşu

se poate obţine din următoarele soiuri de struguri:

Pinot Noir, Fetească Neagră, Merlot, Cabernet Sauvignon:

Culoare: roşie violacee cu tente cărămizii

Limpiditate: limpede, cristalin

Aroma:de fructe negre, cu tentă de maderizare

Gust: rafinat, catifelat, onctuos, viguros

Miros: cu buchet de invechire

 

Vinul licoros rose

se poate obţine din următoarele soiuri de struguri:

Pinot Noir, Fetească Neagră, Merlot, Cabernet Sauvignon:

Culoare: roz intens

Limpiditate: limpede, cristalin

Aroma: delicată, de mare fineţe

Gust: rafinat, insoţit de o nuanţă de catifelare şi onctuozitate

Miros: proaspăt, eterat.

 

XII. CONDIŢIILE DE COMERCIALIZARE

 

1. Ambalarea vinurilor licoroase cu denumire de origine controlată „Murfatlar” se face, in mod obligatoriu, in butelii de sticlă, cu capacităţile stabilite de legislaţia in vigoare.

Inchiderea acestora se face cu dopuri de plută, din derivate de plută, din alte materiale admise in comerţul internaţional sau prin inchidere filetată asigurată.

2. In etichetarea vinurilor licoroase cu denumire de origine controlată „Murfatlar” se folosesc următoarele

 indicaţii obligatorii:

a) denumirea categoriei de produs: vin licoros;

b) denumirea de origine controlată „Murfatlar”;

c) tăria alcoolică dobandită a vinului, exprimată in procente şi in volume;

d) menţiunea „produs in Romania’’;

e) volumul nominal al produsului conţinut de butelie, in mililitri, centilitri, decilitri sau litri;

f) numele şi adresa imbuteliatorului/producătorului inscris cu caracterele cele mai mici folosite

in inscripţionările de pe etichetă;

g) data ambalării sau numărul lotului, cu posibilitatea stabilirii datei ambalării.

Data ambalării se inscrie, prin marcare, pe eticheta principală sau pe contraetichetă.

h) menţiunea “conţine sulfiţi”;

i) numărul R.I.V. (numărul din Registrul Industriilor Viticole).

3. In etichetarea vinurilor licoroase cu denumire de origine controlată „Murfatlar” pot fi folosite şi următoarele

indicaţii facultative:

a) anul de recoltă, cu condiţia ca vinul să provină in proporţie de cel puţin 85% din anul indicat;

b) marca de comerţ, cu condiţia ca ea să nu creeze confuzii cu denumirea de origine controlată;

c) numele persoanei (persoanelor) fizice şi denumirea persoanei juridice care au participat la procesul de elaborare a vinului;

d) menţiuni care se referă la:

istoria vinului sau a firmei producătoare;

condiţii naturale ale arealului de producere, tehnici de cultură speciale, de cules şi de elaborare a vinurilor; recomandări privind consumarea vinului: temperatură, asociere cu mancăruri şi altele asemenea;

unele menţiuni suplimentare privind insuşirile senzoriale, date analitice, altele decat tăria alcoolică, indicaţii complementare asupra provenienţei, reprezentări grafice.

e) codul de bare al produsului;

f) simbolul comunitar ce indică denumirea de origine;

g) culoarea specifică;

h) distincţii acordate, numai pentru lotul in cauză.

4. Indicaţiile obligatorii se inscriu in acelaşi camp vizual, pe eticheta principală. Excepţie poate face data ambalării sau a numărului lotului şi menţiunea „conţine sulfiţi”.

Indicaţiile facultative se pot inscrie fie pe eticheta principală, fie pe contraetichetă, fluturaşi sau buline.

5. Indicaţiile inscrise pe etichetă trebuie să fie citeţe şi vizibile. Termenii folosiţi in etichetare trebuie să fie inţeleşi de consumatori.

 

XIII. AUTORITATEA DE CONTROL ŞI CONTROLUL RESPECTĂRII

SPECIFICAŢIILOR PRODUSULUI

 

Autoritatea desemnată pentru controlul şi gestiunea denumirii de origine controlată „Murfatlar” este Oficiul Naţional al Viei şi Produselor Vitivinicole (O.N.V.P.V.), prin Inspectoratul Teritorial.

Adresa Inspectoratului Teritorial: Jud. Constanta, Loc. Cernavoda, Str. Unirii, Bl. M 9, Sc. 1, Ap. 3, e-mail: constanta@onvpv.ro, tel/fax: 0040 241 619 328.

Controlul anual al vinului, efectuat de către O.N.V.P.V. constă in:

a) examinarea analitică a vinurilor, care constă in verificarea buletinului de analiză şi care să conţină cel puţin următorii parametri:

tăria alcoolică totală şi dobandită, exprimate in % vol.;

zaharuri totale, exprimate ca fructoză şi glucoză;

aciditate totală, exprimată in g/l acid tartric;

aciditate volatilă, exprimată in g/l acid acetic;

dioxid de sulf total, exprimat in mg/l.

b) examinarea organoleptică, ce constă in verificarea caracteristicilor senzoriale (aspect, culoare, gust, miros)

c) verificarea condiţiilor prevăzute in caietul de sarcini.

Controlul menţionat la lit. a) şi lit.b) este realizată de către Comisia de examinare constituită la nivelul denumirii de origine controlată „Murfatlar”; Comisia este alcătuită din inspectorii de specialitate ai O.N.V.P.V., membrii A.D.A.R. şi reprezentanţi ai producătorilor.

Metodologia de control aplicată de O.N.V.P.V., prin intermediul inspectorilor de specialitate, se realizeaza prin:

eşantionare şi

control sistematic in toate fazele de producţie.

In scopul verificării conformităţii cu caietul de sarcini, autoritatea de control (O.N.V.P.V.) controleaza:

instalaţiile, capacitatea operatorilor de a indeplini condiţiile prevăzute in caietul de sarcini

produsele in orice etapă a procesului de producţie, inclusiv cea a ambalării, pe baza unui

plan elaborat de către autoritatea competentă, respectiv O.N.V.P.V. şi care a fost adus la cunoştinţa operatorilor.

Modificări ale specificaţiilor produsului

Orice solicitant indreptăţit conform legislaţiei in vigoare poate solicita aprobarea unei modificări a specificaţiilor produsului pentru vinul licoros cu denumirea de origine controlată „Murfatlar”, in special pentru a ţine cont de evoluţia cunoştinţelor ştiinţifice şi tehnice sau pentru a redefini aria geografică.

 

.

...in production...

visit also EUROPEAN WINES

----

...in lavorazione...

visitate anche EUROPEAN WINES

 

 

VISIT THE SITES BELOW

---

VISITATE I SITI IN CALCE

O

CLICCATE QUI